och-loader

Cancerul de sân – depistat în stadiu precoce, este mai ușor de tratat

2022-07-13

Cancerul de sân (mamar) este o boală în care celulele din sân cresc necontrolat, se înmulțesc și se transformă în nodul sau tumoră.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, din 2021, cancerul de sân a devenit cel mai frecvent tip de cancer la nivel global, reprezentând un procent de 12% dintre cazurile oncologice diagnosticate anual. În ţările dezvoltate, una din opt femei este diagnosticată cu cancer de sân de-a lungul vieţii, unul din cinci cazuri de cancer de sân fiind raportat înainte de vârsta de 50 de ani.

În România, cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, această afecțiune reprezentând 16% din totalul deceselor cauzate de cancer. Afecțiunea poate apărea și în rândul bărbaților, statisticile evidențiind însă un procent mic (1%).

Prevenția și depistarea precoce a cancerului de sân – impactul asupra terapiilor și vieții pacientului


Anatomic, sânul este alcătuit din trei părți principale: lobulii (acini) glandulari, canalele (ducte) glandulare și țesutul conjunctiv. Lobulii sunt glandele care produc laptele matern (în perioada de alăptare). Canalele sunt tuburi care transportă laptele către mamelon. Țesutul conjunctiv (care constă din țesut fibros și gras) înconjoară aceste formațiuni anatomice. Majoritatea cancerelor de sân încep în canale sau lobuli.

Cancerul mamar se poate răspândi în afara sânului prin intermediul vaselor de sânge și al vaselor limfatice. Atunci când cancerul de sân se răspândește în alte părți ale corpului, se spune că a făcut metastaze.

Cele mai frecvente tipuri de cancer de sân:
neinvaziv (in situ)
– carcinom ductal in situ (celulele canceroase sunt încă localizate în ducte, nu s-au răspândit)
– carcinom lobular in situ (sau neoplazie lobulară: celulele care căptușesc lobulii unde se produce laptele prezintă modificări și este indicată monitorizarea permanentă)
invaziv:
– cancer de sân în stadiu incipient (tumora e localizată în sân sau ganglionii limfatici axilari);
– cancer mamar avansat local (cancerul a trecut de sân și de ganglionii limfatici, în țesutul învecinat);
– cancer mamar metastatic (cancerul s-a extins în alte regiuni ale corpului, cum ar fi oase, ficat sau plămâni; nu se poate vindeca, dar poate fi tratat).

Din punct de vedere al aspectului histologic, tumorile de sân pot fi clasificate în: tumori tubulare, mucinoase, medulare și papilare (sunt tipuri mai rare de cancer).


Cel mai frecvent simptom al cancerului este apariția unui nodul la sân sau la subraț: o masă nedureroasă, solidă, cu margini neregulate sau moale, cu margini rotunjite. Este recomandat un examen clinic periodic al sânilor.


Alte simptome:
– Umflarea unei părți sau a întregului sân;
– Modificarea mărimii, formei sau aspectului sânului;
– Roșeață sau piele descuamată în zona mamelonului sau a sânului;
– Îngroșarea pielii sânului;
– Retracție sau durere în zona mamelonului;
– Scurgere a mamelonului, alta decât laptele matern;
– Durere în orice zonă a sânului.


Rețineți că aceste simptome pot apărea în cazul altor afecțiuni, care nu sunt cancer, dar, dacă aveți orice semne sau simptome care vă îngrijorează, asigurați-vă că vă consultați imediat medicul.

Un examen clinic al sânului este o examinare efectuată de un medic, care își folosește mâinile pentru a pipăi noduli sau alte modificări.

Nu se știe cu exactitate care sunt cauzele cancerului de sân, însă au fost identificaţi mai mulţi factori de risc asociaţi apariţiei bolii:
• Sexul feminin;
• Expunerea la radiaţii ionizante;
• Înaintarea în vârstă (riscul crește după vârsta de 50 de ani);
• Debutul menstruației înainte de 12 ani;
• Un număr mic de nașteri (sau lipsa gravidității);
• Dezechilibre hormonale;
• Predispoziția genetică (existența unor cazuri de boală în familie sau mutații ale unor gene. În jur de 5% dintre cazurile de cancer de sân și până la 25% dintre cazurile de cancer de sân ereditar sunt provocate de o mutație a BRCA1 sau a BRCA2);
• Istoric personal de hiperplazie atipică (o anomalie a sânului caracterizată prin creşterea excesivă a unor celule cu aspect îngrijorător);
• Istoric personal de cancer de sân (dacă persoana a avut cancer la un sân, apare riscul de a dezvolta boala și la celălalt sân);
• Obezitate;
• Expunerea la estrogeni;
• Consumul de alcool;

Apariția cancerului de sân se asociază cu mai mulți factori de risc, însă majoritatea acestora nu se aplică tuturor femeilor care ajung să sufere de această boală. Totodată, prezenţa unui factor de risc determină creşterea posibilității de apariţie a cancerului, însă nu înseamnă că boala va apărea cu certitudine, așa cum, absența unui factor de risc nu este o garanție că boala nu va apărea.

Dacă există un istoric familial de cancer de sân sau dacă s-au moștenit modificări în genele BRCA1 și BRCA2, este posibil să apară un risc ridicat de cancer de sân. De asemenea, este posibil să existe un risc ridicat de cancer ovarian.

Discutați cu medicul dumneavoastră despre modalitățile de a vă reduce riscul, cum ar fi medicamentele care blochează sau reduc estrogenul din organism sau intervenția chirurgicală.

Mulți factori de-a lungul vieții pot influența riscul de cancer de sân. Unii factori nu pot fi schimbați, cum ar fi înaintarea în vârstă sau istoricul familial, dar fiecare poate contribui la scăderea riscului de cancer de sân prin grija pentru sănătatea sa, prin:

– Păstrarea unei greutăți sănătoase;
– Exerciții fizice în mod regulat;
– Excluderea sau limitarea consumului de băuturi alcoolice;
– Alăptarea copiilor, dacă este posibil;
– Grijă și informare în caz de terapie de substituție hormonală sau contraceptive orale (pilule contraceptive) – medicul prescrie astfel de substanțe după o analiză riguroasă;
– Screening, respectiv verificarea sânilor pentru depistarea cancerului înainte de apariția unor semne sau simptome ale bolii;
– Autopalparea sânilor; familiarizarea cu modul în care arată și se simt sânii dumneavoastră vă poate ajuta să observați simptome cum ar fi noduli, dureri sau modificări de mărime care pot fi îngrijorătoare. Acestea ar putea include modificări găsite în timpul unui autoexamen al sânilor. Ar trebui să mergeți la medic la orice schimbări pe care le observați.

Deși depistarea cancerului de sân nu poate preveni cancerul de sân, poate ajuta la depistarea sa precoce, când este mai ușor de tratat.


OCH - Centrul de excelență dedicat cancerului de sân oferă opțiunea de testare genetică


Discutați cu medicul despre ce teste de screening pentru cancerul de sân sunt potrivite pentru dumneavoastră și când ar trebui să le faceți.

Organizațiile și societățile mondiale de sănătate recomandă ca femeile care au între 50 și 74 de ani și prezintă un risc mediu de cancer de sân să facă o mamografie la fiecare doi ani. Femeile care au între 40 și 49 de ani ar trebui să discute cu medicul despre când să înceapă și cât de des să facă o mamografie.

Diagnosticul de cancer de sân se stabilește prin examen clinic, investigație medicală și biopsie. Medicul va examina sânii și ganglionii limfatici. Acesta vă va întreba dacă aveți în familie rude diagnosticate cu cancer de sân și dacă ați intrat deja la menopauză. Este posibil să vă recolteze o probă de sânge pentru efectuarea unor analize de rutină. În cazul în care există suspiciuni de tumoră la nivelul sânului, se indică investigație imagistică: mamografie, ecografie, RMN.


Mamografia este o radiografie cu doză mică de radiații, care poate depista cancerul de sân în stadii incipiente. Fiecare dintre sâni este poziționat pe dispozitivul de mamografie și strâns între două plăci, pentru a se putea obține o imagine clară.


Mamografia- examenul preventiv care îți poate salva viața


• În cazul examinărilor pentru depistarea cancerului de sân, se folosește o sondă pentru ecografie pentru examinarea sânilor și a ganglionilor limfatici de la subraț (axilă). Ecografia poate arăta dacă un nodul are consistență solidă sau dacă este un chist cu conținut lichid.

RMN utilizează câmpuri magnetice și unde radio pentru a genera imagini amănunțite ale interiorului organismului. Un dispozitiv pentru examinarea RMN este de obicei un tub de dimensiuni mari care conține magneți foarte puternici. Persoana examinată stă întinsă în interiorul tubului în timpul investigației, care durează de obicei 15–90 de minute.

Această investigație se utilizează în anumite situații, cum ar fi la pacienții cu istoric familial de cancer de sân, mutații BRCA, implanturi de sân, cancere lobulare, dacă se suspectează prezența mai multor tumori sau pentru a se vedea dacă o tumoră a răspuns la tratamentul administrat sau pentru a planifica tratamentul care trebuie utilizat în viitor.

Biopsia presupune recoltarea de țesut din tumoră, pentru a putea fi analizat. Biopsia se efectuează cu ajutorul unui ac, de obicei ghidat prin ecografie (sau uneori prin mamografie, ori RMN, în cazul în care tumora nu se poate vedea cu ajutorul ecografiei). Biopsia oferă informații importante privind tipul de cancer de sân. În același timp cu biopsia, se poate poziționa un reper (denumit și marcator) în tumoră pentru a ajuta chirurgul să îndepărteze complet, mai târziu, formațiunea canceroasă.

Biopsia ganglionilor limfatici este o componentă importantă a stabilirii stadiului cancerului de sân. Aspirația cu ac subțire din ganglionii limfatici în cazul cărora există anumite suspiciuni se efectuează pentru a confirma sau elimina prezența metastazelor la nivelul ganglionilor limfatici.


La OCH, biopsia tumorilor de sân se realizează fără durere, în condiții de maximă siguranță


Cancerul de sân este tratat în mai multe moduri. Depinde de tipul de cancer de sân și de cât de mult s-a răspândit. Persoanele cu cancer de sân primesc adesea mai multe tipuri de tratament. Cel mai bine este ca tratamentul să fie administrat într-un centru specializat unde sunt îngrijiți un număr mare de pacienți cu cancer de sân. În cadrul echipei medicale care vă va oferi tratament există de obicei un chirurg, un radiolog specializat în oncologie, un oncolog clinician, un radiolog și un anatomopatolog. În funcție de stadiul de evoluție, tratarea cancerului de sân se poate face prin chimioterapie, radioterapie, terapie hormonală, intervenție chirurgicală sau cele enumerate combinate.


Chirurgia minim invazivă a cancerului de sân realizată în condiții de maximă siguranță la OCH cu Sentimag, o tehnologie care detectează tumorile nepalpabile și ganglionul limfatic santinelă


Chirurgia oncologică presupune extirparea țesutului afectat, fără îndepărtarea totală a sânului (lumpectomie), extirparea totală a sânului afectat (mastectomie) sau extirparea sânului și a ganglionilor limfatici axilari (mastectomie radicală). În cazul mastectomiei, persoana afectată poate apela la reconstrucție mamară (intervenția chirurgicală prin care este refăcut aspectul sânului). Medicul, împreună cu pacienta, vor stabili care este varianta cea mai potrivită pentru a crește șansele de vindecare.


Dr. Nicolae Ciufu, medic primar chirurgie generală la OCH, este alături de pacientele diagnosticate cu cancer de sân: „Nu există pacientă pe care să nu o fi operat și să nu sufere, în primul rând, pentru că este ‘mutilată’, că i se ‘fură’, prin operația impusă de cancerul de sân, un atribut important al ‘esenței ei de femeie’. Dar eu le spun doamnelor care primesc această teribilă veste a cancerului de sân că, de fapt, în primul rând, importantă este sănătatea, șansa lor la o viață alături de familie și că medicina, chirurgia, azi pot să facă minuni pentru ele. Pe lângă extirparea tumorii, medicul potrivit va prezerva și va oferi pacientei șansa unui sân frumos și după intervenția chirurgicală de extirpare a tumorii canceroase. O pacientă cu cancer de sân parcurge un drum lung și greu, dar printre cei care îi sunt alături este și chirurgul, omul pe mâinile căruia da, își lasă sânii, iar acest om este conștient de misiunea lui ca medic și ca om”.

Stadiile cancerului de sân variază de la 0 la IV, unde stadiul 0 înseamnă că tumoarea nu este invazivă sau că se află localizată doar în glandele mamare, iar stadiul IV arată că boala s-a răspândit și în alte organe și țesuturi ale corpului. Prevenirea și depistarea precoce a unui cancer mamar înseamnă speranța la o durată de viață mai mare pentru 90% dintre femeile care sunt diagnosticate.


Tratamentul oncologic al cancerului de sân se realizează în condiții de maximă siguranță la OCH


În România, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în 2020 cancerul de sân a reprezentat a treia cea mai întâlnită formă de cancer de la noi, cu peste 12.000 de cazuri noi. Un sondaj Eurostat ne plasează pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân.

Un studiu efectuat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC 2021) arată că 73,4% dintre persoanele cu cancer de sân sunt diagnosticate în stadiile 2 și 3 ale bolii, 4,4% în stadiul 4, 18,6% în stadiul 1 și doar 3,5% în stadiul 0.  

Programați-vă la medic pentru orice problemă de sănătate. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top.