och-loader

Cum apare boala ficatului gras sau steatoza hepatică non-alcoolică

2020-10-13

Tot mai mulți români sunt afectați de boala ficatului gras, o afecțiune care are multe cauze, dar din fericire este reversibilă. Ca să o tratăm corect, trebuie să o înțelegem cât mai bine și în nici un caz să o ignorăm. Efectele ei pot afecta major întreaga sănătate a organismului. Dr. Maria Elisabeta Florea, medic specialist gastroenterologie în cadrul Ovidius Clinical Hospital, explică:


„Ficatul gras non-alcoolic este o afecțiune caracterizată prin depunerea excesivă de grăsimi la nivel hepatic. Este cea mai frecventă afecțiune hepatică întâlnită în Vestul Europei și în America de Nord, fiind diagnosticată la 17-46% din populația adultă. De cele mai multe ori apare în urma unei alimentații bogate în calorii, cu un consum excesiv de grăsimi săturate, carbohidrați, băuturi îndulcite cu zaharuri, consum crescut de fructoză. De asemenea, sedentarismul a fost asociat cu creșterea în greutate, obezitate și steatoză hepatică.”


Pentru a ne putea da seama dacă facem parte dintre persoanele potențial afectate de boala ficatului gras, specialiștii identifică în timpul consultului medical și investigațiilor mai mulți factori. „Steatoza hepatică non-alcoolică este frecvent asociată cu toleranța alterată la glucoză, diabet zaharat și sindrom metabolic. Factorii care identifică aceste afecțiuni pot fi circumferința abdominală mai mare de 94 cm la bărbați și mai mare de 80 cm la femei, tensiune arterială mărită, glicemie bazală mare, HDL cholesterol mai mic și trigliceride cu valori depășite. Pacienții care au valorile discutate în afara standardului prezintă și riscuri de boli cardiovasculare”, precizează Dr. Florea.


Majoritatea pacienților cu boala ficatului gras sunt asimptomatici. Atunci când simptomele sunt prezente, acestea constau în oboseală, senzație de disconfort în hipocondrul drept, pierderea poftei de mâncare. În stadiile mai avansate de boală, pot prezenta semne ale cirozei hepatice, adică ascită, edeme, eritem palmar, steluțe vasculare, icter, confuzie.


„Pentru diagnosticul acestei patologii este necesară excluderea altor cauze care pot determina depunerea de lipide la nivelul țesutului hepatic. Aici vorbim de alcoolul cu un consum zilnic mai mare de 30 gr la bărbați și 20 gr la femei, anumite medicamente - precum estrogen, corticosteroizi, tertraciclina, tamoxifen, diltiazem - infecțiile virale B și C, boli hepatice autoimune, boală celiacă, hemocromatoză, boală Wilson, hipotiroidism, nutriție parenterală, tulburări de metabolism”, a spus medicul OCH.


Investigațiile paraclinice constau atât în analize de sânge ce evaluează funcția hepatică, cât și în examinarea imagistică. „Se efectuează enzimele hepatice și de colestază, precum și profilul lipidic, glicemia, și alte analize necesare pentru diagnosticul diferențial. Din punct de vedere imagistic, de primă intenție se efectuează ecografia abdominală. De asemenea, este important stabilirea gradului de fibroză hepatică cu ajutorul testelor non-invazive cum ar fi Fibroscan sau Fibromax. În caz de suspiciune a unei fibroze avansate, se recomandă efectuarea biopsiei hepatice”, a explicat specialistul.


Această afecțiune evoluează în general încet. Cu toate acestea, studiile arată că există 20% din cazuri posibilitatea unei progresii rapide a fibrozei care favorizează apariția steatohepatitei non-alcoolice și în cele din urmă a cirozei hepatice și a hepatocarcinomului. „Cel mai bine este că pacienții diagnosticați cu boala ficatului gras să fie monitorizați la intervale de timp stabilite de gradul de afectare hepatică. Modificarea stilului de viață este esențială în această afecțiune, încărcarea lipidică putând fi reversibilă în stadiile incipiente. Astfel, se recomandă regim alimentar sărac în lipide și glucide, evitarea alimentelor sau băuturilor cu conținut ridicat de fructoză, exerciții fizice regulate, scădere ponderală. De asemenea este important managementul multidisciplinar al comorbidităților (dislipidemie, diabet, hipertensiune arterială) atât pentru încetinirea evoluției bolii, cât și pentru prevenirea apariției complicațiilor”, a concluzionat Dr. Maria Elisabeta Florea.


Pacienții care vin la Ovidius Clinical Hospital pentru consult și tratament în cadrul secției de gastroenterologie au parte de cele mai bune metode de diagnosticare, precum și de un personal pregătit la standarde internaționale. OCH pune întotdeauna pacientul și siguranța acestuia pe primul plan.

Pentru programări sau întrebări, sunați la numărul de telefon 0241 480 400.