Microbiom uman

Organismul uman este un ecosistem complex, care găzduiește mii de miliarde (trilioane) de microorganisme. Microbiota umană reprezintă totalitatea microorganismelor (bacterii, virusuri, ciuperci, protozoare) care trăiesc în și pe corpul uman. Aceste microbiote colonizează diverse părți ale corpului, cum ar fi pielea, cavitatea bucală, tractul respirator, vaginul, dar mai ales tractul digestiv (intestinul).

Microbim și microbiotă

Specialiștii care sunt preocupați de cercetarea genomului uman au extins acest proiect în anul 2008 la Proiectul Microbiomului Uman, prin secvențierea genelor acestor bacterii, ciuperci, virusuri și protozoare cu care corpul uman coexistă și care reprezintă „un al doilea genom uman” (unic pentru fiecare om în parte, asemănător amprentelor digitale).

– termenul de microbim este folosit pentru ansamblul microorganismelor, plus genomurile (totalitatea genelor prezente în cromozomii unui organism) lor colective și interacțiunile lor cu mediul gazdă. Microbiomul include microorganismele în sine, dar și materialul lor genetic și produsele lor metabolice. De exemplu, microbiom intestinal face referire la microoorganismele care colonizează intestinul, dar și la genele lor și modul în care acestea interacționează cu gazda și între ele. Microbiomul ia în considerare aspecte genetice, metabolice și ecologice ale microorganismelor.

– termenul de microbiotă este folosit pentru a defini totalitatea microorganismelor care trăiesc într-un anumit ecosistem. De exemplu, microbiota intestinală este dată de ansamblul microorganismelor care trăiesc în intestinul uman, iar azi este considerată un „superorgan” cu activitate metabolică și imună distincte.

Gastroenterologie - ERCP la OCH

Sănătatea organismului uman vs. microbiom intestinal

Cercetătorii s-au concentrat în ultimii ani pe cercetări asupra microbiomului intestinal și se consideră că acesta are impact direct asupra digestiei, metabolismului, sistemului imunitar și chiar a sănătății mintale. Numeroase studii arată că un microbiom intestinal echilibrat este esențial pentru funcționarea corectă a organismului. Bacteriile bune ajută la digestia alimentelor, în sinteza vitaminelor, la protejarea împotriva agenților patogeni și la modularea sistemului imunitar. Există până la 1.000 de specii de bacterii care alcătuiesc un microbiom intestinal uman și fiecare dintre ele joacă un rol diferit în corpul nostru.

Ce sunt și cum pot fi prevenite infecțiile de spital (nozocomiale) cu Clostridium difficile

Microbiom intestinal funcțional sau disfuncțional

Microbiomul intestinal este deocamdată cel mai studiat și se consideră că are cea mai mare influență asupra stării generale de sănătate a fiecărei persoane. Dacă este bine funcțional, microbiomul intestinal influențează:

– digestia și absorbția nutrienților (de exemplu, bacteriile din genul Bacteroides ajută la digestia carbohidraților complecși, pe care corpul uman nu îi poate descompune altfel);
– producția de vitamine (precum vitamina K sau unele din complexul B);
– protecția împotriva agenților patogeni (de exemplu bacteriile benefice precum Lactobacillus și Bifidobacterium sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a inhiba creșterea agenților patogeni);
– modularea sistemului imunitar (prin efect asupra țesutului limfoid asociat intestinului – GALT);
– reglarea inflamației (bacteriile intestinale benefice produc acizi grași cu proprietăți antiinflamatorii);
– metabolismul lipidelor;
– producerea de neurotransmițători (precum dopamina, serotonina, melatonina; influențează activitatea hipotalamus-hipofiză-suprarenale);
– reglarea proteinelor de joncțiune (care au rol în menținerea integrității barierei hemato-encefalice);
– furnizarea de până la 10% din necesarul de energie al organismului;
Dezechilibrele în compoziția microbiomului intestinal, pe de altă parte, cunoscute sub numele de disbioză, se pot asocia cu diverse afecțiuni, inclusiv boli inflamatorii intestinale, sindrom de colon iritabil, obezitate, diabet, dar și tulburări de dispoziție (psihice). Între cauzele disbiozei se pot include dieta nesănătoasă, consumul excesiv de antibiotice, stresul emoțional sau lipsa de activitate fizică.

De reținut

Studiile au arătat că modificările microbiotei intestinale pot influența sănătatea mintală. De exemplu, transplantul de microbiotă fecală de la persoanele cu depresie la modele animale au indus acestora comportamente de depresie. Microbiota intestinală influențează comportamentul uman, modulând axa intestin-creier pe cale endocrină (prin intermediul cortizolului), dar și imună (prin intermediu citochinelor) și neurologică (prin intermediul nervului vag și a sistemului nervos enteric).

Cele mai frecvente afecțiuni digestive

Sfaturi de la specialiști

Un stil de viață sănătos, cu dietă echilibrată, evitarea consumului de alcool și tutun, mișcare zilnică și odihnă suficientă, gestionarea stresului contribuie la starea de sănătate a organismului și implicit un microbiom intestinal care să ajute gazda.

Specialiștii în sănătate recomandă ca pentru un microbiom sănătos să se respecte următoarele indicații:

• consum de alimente bogate în fibre (fructe, legume, nuci, semințe, cereale integrale);
• includerea prebioticelor (anghinare, sparanghel, mere, banane, ceapă, usturoi) și probioticelor (iaurt, chefir, varză acră, murături) în dietă;
• reducerea consumului de alimente procesate și zaharuri;
• evitarea abuzului de antibiotice și a consumului de alcool și tutun;
• gestionarea stresului (prin activități recreative);
• activitate fizică regulată;
• hidratare optimă;
• alăptarea bebelușilor la sân pentru cel puțin 6 luni.

De reținut

Primul contact al organismului uman cu microbiota maternă are loc la nașterea pe cale naturală (prin trecerea copilului prin pasajul transvaginal) și continuă în perioada de hrănire la sân a sugarului. În același timp, microbiomul copilului se îmbogățește prin expunerea lui la diferiți germeni din mediul înconjurător și prin diversificarea alimentației, devenind similar cu al unui adult în jurul vârstei de doi ani.

Colaborare Ovidius Clinical Hospital și Asociația de Genetică și Medicină Personalizată, în beneficiul persoanelor care au nevoie de servicii de genetică medicală

Evaluarea pentru microbiom intestinal

Analiza microbiotei intestinale se face prin teste avansate de secvențiere genomică asupra materiei fecale. Aceste teste pot evalua gradul în care funcția digestivă este funcțională, pot depista procese inflamatorii la nivelul mucoasei intestinale sau alte tulburări legate de sănătatea intestinală și identifică microorganismele care intră în componența microbiotei intestinale. Pe baza acestor rezultate, medicul gastroenterolog poate oferi recomandări personalizate pentru îmbunătățirea sănătății microbiomului intestinal.

#AducemPerformanțaAcasă

Programați-vă la medic pentru orice problemă medicală, efectuați controale de rutină în mod regulat.

Pentru diagnosticarea, evaluarea și îngrijirea potrivită a oricărei afecțiuni, consultați medicii Ovidius Clinical Hospital.

OCH este cel mai mare și modern spital privat din Sud-Estul României și oferă o gamă completă de servicii medicale, diagnostic rapid, tratament modern și abordare multidisciplinară. Pacienții pot apela la serviciile OCH atât în Spitalul OCH, cât și la Policlinica OCH Constanța, unde vor fi consultați și tratați de medici cu experiență națională și internațională.