Recuperare cardiovasculară

Recuperarea cardiovasculară reprezintă un pas esențial în prevenția secundară pentru pacienții care au suferit un eveniment cardiovascular. Acest proces ajută la limitarea efectelor fiziologice și psihologice ale bolii, la gestionarea simptomatologiei, la reducerea riscului de noi evenimente cardiovasculare și la îmbunătățirea calității vieții.

Recuperare și reabilitare medicală la OCH

Creșterea încrederii pacienților în ei înșiși

Definiția dată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recuperării cardiace subliniază că aceasta este un ansamblu de activități menite să influențeze evoluția bolii și să ofere pacienților cea mai bună stare fizică, mentală și socială, astfel încât aceștia să-și mențină sau să-și recâștige un loc cât mai normal în societate.

“Programul de recuperare cardiovasculară, la Ovidius Clinical Hospital, implică evaluarea medicală, prescrierea activității fizice, modificarea factorilor de risc, educație și consiliere de specialitate. Acest program este conceput pentru a aborda aspecte precum limitarea efectelor fiziologice și psihologice ale bolii, gestionarea simptomatologiei, reducerea riscului de noi evenimente cardiovasculare (cum ar fi moartea subită sau reinfarctizarea), stabilizarea sau regresia aterosclerozei, îmbunătățirea stării psihosociale și vocaționale și creșterea calității vieții. Programul de recuperare cardiovasculară OCH se bazează pe o echipă multidisciplinară, din care fac parte medicul cardiolog, medicul de recuperare medicală, kinetoterapeutul, psihologul și nutriționistul”, menționează dr. Tatiana Tulea, medic primar recuperare și reabilitare medicală în cadrul Ovidius Clinical Hospital.

Cardiologie intervențională la OCH

Când se face, când nu se face recuperare cardiovasculară

Recuperarea cardiovasculară a fost introdusă în România în anii '70, adresându-se în special pacienților cu cardiopatie ischemică, inclusiv cei care au suferit un infarct miocardic, cu angină pectorală, sau care au fost supuși intervențiilor chirurgicale precum bypass aortocoronarian sau angioplastie cu stent.

Recuperarea cardiacă este recomandată în principal pacienților cu diverse afecțiuni cardiace, cum ar fi cardiopatia ischemică (infarct miocardic, angioplastie coronariană cu stent, intervenție chirurgicală de by-pass aortocoronarian, angină pectorală stabilă de efort), insuficiență cardiacă cronică, intervenție chirurgicală pentru înlocuire sau reparare valvulară, ori transplant cardiac.

Există și situații în care recuperarea cardiacă este contraindicată, cum ar fi în cazul insuficienței cardiace decompensate, anginei instabile, aritmiilor ventriculare severe, emboliei pulmonare sau trombozei venoase profunde recente, stenozei aortice sau mitrale severe, cardiomiopatiilor obstructive și în cazul dizabilităților motorii care împiedică sau interzic practicarea efortului fizic.

Chirurgie cardiovasculară la OCH

Etapele programului de recuperare cardiovasculară

“Procesul de recuperare cardiovasculară este strâns legat de situația individuală a fiecărui pacient, de patologia sa și de starea de sănătate specifică, de aceea programul de recuperare cardiovasculară va fi unul personalizat, centrat pe nevoile fiecăruia”, explică dr. Tulea.

Faza I – Faza intraspitalicească

Această etapă se desfășoară în timpul spitalizării pacientului ca urmare a unui eveniment cardiovascular (până la 10-14 zile postacut):

• infarct miocardic
• cardiopatie ischemică / angină pectorală stabilă
• implantare de stent cardiac
• valvulopatii neoperate /operate (plastie / protezare)
• bypass aortocoronarian
• insuficiență cardiacă clasa I / II
• hipertensiune arterială
• arteriopatie obliterantă
• pacemaker / device-uri implantabile
• insuficiență venoasă cronică
• prevenție secundară

Pacientul va fi monitorizat permanent; în secție, acest lucru se va face prin telemetrie, iar la sala de kinetoterapie cu ajutorul unor dispozitive specifice de măsurare a tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace și a nivelului de oxigen.

Chirurgie endovasculară la OCH

În această etapă programul, în general, constă în:

– exerciții respiratorii (practici pentru a îmbunătăți respirația, învățând cum să respiri corect și eficient);
– posturi relaxante (poziții care ajută la relaxare și confort);
– drenaj bronșic și educarea tusei (tehnici pentru a facilita eliminarea secrețiilor din plămâni și învățarea modului eficient de a tuși);
– tapotament (tehnică de bătaie ușoară, aplicată în anumite zone pentru a îmbunătăți circulația și a reduce congestia, unde se impune);
– posturarea corectă la nivelul patului (adoptarea unei poziții corecte în pat pentru a preveni durerile articulare și complicațiile din cauza imobilizării prelungite);
– mobilizări pasive, pasivo-active și active (exerciții care variază de la mișcări făcute de către terapeut, la mișcări în care pacientul este implicat în diferite grade și a căror intensitate crește treptat);
– ameliorarea circulației de întoarcere venoasă (exerciții care îmbunătățesc fluxul de sânge de la extremități înapoi la inimă);
– prevenirea tromboflebitelor postoperatorii (măsuri pentru a evita formarea cheagurilor de sânge prin mobilizarea picioarelor și contracții izometrice ale mușchiului cvadriceps și mușchilor fesieri).

Pneumologie

De reținut:

Faza I are ca scop asigurarea capacității de autoîngrijire și a independenței de deplasare, coroborată cu creșterea toleranței la efort.

Mobilizarea timpurie, consilierea privind natura bolii, tratamentul și factorii de risc (hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul, fumatul, sedentarismul, obezitatea) sunt aspecte abordate în această fază. De asemenea, se expune un plan de îngrijire pe termen lung. Faza intermediară (cu o durată de 1-3 săptămâni, la domiciliu) vizează continuarea activităților fizice din faza intraspitalicească și menținerea rezultatelor obținute în prima fază. Aceasta implică, de asemenea, plimbări progresive de 30 de minute de 2-3 ori pe zi și activități casnice ușoare.

Psihologie

Faza II – Recuperarea la domiciliu

Această etapă are loc după externare, pe o durată de 14 zile - 12 săptămâni, și presupune continuarea programului de recuperare la domiciliu. Alături de acesta, sunt incluse terapia medicamentoasă, consilierea psihologică și o dietă personalizată. Faza II poate fi realizată cu spitalizare într-o secție sau într-un centru de recuperare cardiovasculară pentru pacienții cu complicații.

Scopul acestei faze este de a restabili capacitatea fizică a pacientului la nivelul maxim compatibil cu starea funcțională a inimii.

Faza III – De menținere / ambulator

În această etapă, pacientul își menține capacitatea de efort dobândită în faza II și chiar o poate ameliora. Scopul fazei III este menținerea unui stil de viață sănătos, inclusiv controlul factorilor de risc cardiovasculari și păstrarea activității fizice regulate.

Înainte de începerea recuperării din faza III, este necesar să se efectueze un test de efort maxim, un examen clinic, ecocardiografic și EKG, și eventual o monitorizare Holter ECG pentru stabilirea clasei de risc, precum și alte investigații necesare (RMN/CT, altele), în cazul existenței altor patologii (vertebrale, osteoarticulare ect.). Testul cardiopulmonar este, de asemenea, standardul principal pentru evaluarea la efort, determinând VO2 maxim și pragul anaerob, și ajutând la elaborarea unui plan de antrenament fizic personalizat.

Coronarografia (angiografia coronariană)

De reținut:

Procesul de recuperare cardiovasculară după un eveniment cardiac include evaluarea pacientului, consilierea privind activitatea fizică și programul de antrenament, consilierea nutrițională, controlul factorilor de risc cardiovasculari, educația pacientului cu privire la boala sa, suportul psihosocial și consilierea privind reluarea activităților anterioare, inclusiv activitatea sexuală și revenirea la locul de muncă. Dintre toate acestea, antrenamentul fizic reprezintă componenta centrală a programului de recuperare cardiacă.

Semne de infarct

Programați-vă la medic pentru orice problemă medicală, efectuați controale de rutină în mod regulat. Alegeți serviciile medicale de top ale Ovidius Clinical Hospital.

OCH este cel mai mare și modern spital privat din Sud-Estul României și oferă o gamă completă de servicii medicale. Pacienții pot apela la serviciile OCH atât în Spitalul OCH, cât și la Policlinica OCH Constanța. Medici cu experiență națională și internațională asigură diagnostic rapid și tratament modern.

#AducemPerformanțaAcasă