Boala arterială periferică

Boala arterială periferică este determinată de afectarea fluxului sangvin la nivelul picioarelor sau al extremităților inferioare (mai rar membrele superioare) și reprezintă îngustarea sau blocarea vaselor care transportă sângele de la inimă la picioare.

Afecțiune cardiovasculară răspândită

Boala arterială periferică este o boală cardiovasculară, una dintre cele mai răspândite afecțiuni, cu 230 de milioane de pacienți la nivel mondial, fiind a treia formă de localizare a aterosclerozei (după localizarea coronariană și localizarea la nivel cerebral) . Principalul risc pentru pacienții cu boală arterială periferică este amputația membrului afectat.

Depunerea de colesterol și calciu pe pereții vaselor arteriale (ateroscleroză) duce la îngustarea diametrului acestora, iar când îngustarea depășește 75% din diametrul vasului, fluxul sangvin către țesuturile irigate de vasul respectiv scade și viabilitatea mușchiului este în pericol.

Cauze și factori de risc în boala arterială periferică

Afectarea arterială, în urma procesului de ateroscleroză, duce la apariția, în timp, a bolii arteriale periferice. Pe lista posibilelor cauze ale apariției afecțiunii se mai află:

• inflamarea vaselor sangvine;
• leziuni ale membrelor inferioare;
• probleme congenitale ale ligamentelor / mușchilor membrelor inferioare.

Prevalența bolii arteriale periferice este în creștere, de la an la an, la nivel mondial.

Factorii de risc semnificativi pentru apariția de boală arterială periferică sunt:

• vârsta înaintată (peste 50 de ani);
• fumatul;
• hipertensiunea arterială;
• ateroscleroza (prezentă în teritorii vaste: coronare, carotide, artere renale etc.)
• sexul (masculin);
• diabetul zaharat;
• dislipidemia.

Combinarea mai multor factori de risc crește semnificativ riscul de boală arterială periferică.

Semne și simptome ale bolii arteriale periferice

Inițial, boala arterială periferică este asimptomatică, dar pe măsură ce afecțiunea avansează, semnele și simptomele se diversifică:

• crampe în mușchii gambelor și coapselor (la mers / efort fizic);
• durere musculară (la efort fizic, dispărând la repaus); apare șchiopătat intermitent;
• amorțeală, furnicături în laba piciorului;
• durere fulgerătoare în picior, în timpul repausului;
• picior / laba piciorului rece;
• schimbarea culorii pielii piciorului (paloare sau cianoză);
• dureri în picior / laba piciorului care trezesc pacientul în timpul nopții;
• în cazurile grave, apar răni la nivelul țesuturilor membrelor inferioare (apare cangrena).

Diagnosticul în boala arterială periferică

Afecțiunea este diagnosticată de medicul cardiolog cu competențe în cardiologie intervențională (coronarografie).

Coronarografia (angiografia coronariană)

Medicul va face anamneza pacientului și va cere analize de sânge. Dr. Roberto Haret, medic primar cardiologie, cu competențe în cardiologie intervențională la OCH explică ce investigații sunt necesare pentru un diagnostic precis:

„În urma anamnezei se pot solicita și următoarele proceduri:
– o ecografie Doppler arteriala;
– măsurarea comparativă a tensiunii arteriale de la nivelul gleznelor cu cea de la mână (indicele gleznă-braț), cu ajutorul unui aparat Doppler;
– angio-CT / angio-RM (investigații care în cazul bolii arteriale periferice permit doar diagnostic, nu și tratament)
– angiografie periferică (cu scop de diagnostic și tratament al bolii arteriale periferice). Toate aceste investigații se pot face la spitalul OCH, fără ca pacientul să fie nevoit să plece în altă unitate spitalicească.”

Recomandări pentru pacienții diagnosticați cu boală arterială periferică

Pacienții care au diagnosticată boala arterială periferică, necesită tratament medicamentos (antihipertensiv, antidiabetic etc., în funcție de fiecare caz în parte), inclusiv după revascularizarea țesutului; se vor prezenta periodic la control. Vor adopta un stil de viață cât mai echilibrat, cu dietă hipocalorică și hiposodică, vor combate sedentarismul, vor renunța la fumat (altfel riscă amputația).

Pacienții cu boală arterială periferică, cu sau fără diabet asociat, își vor examina cu atenție picioarele, pentru a depista cele mai mici modificări de țesut și se vor prezenta la medic imediat ce acestea apar.

Tromboembolismul venos