Peritonita este o inflamație a peritoneului (țesutul care tapetează peretele abdominal intern și acoperă organele din abdomen). Peritonita este cauzată, în general, de o infecție bacteriană sau fungică, dar printre cauzele sale mai pot fi: virusuri, medicamente, granuloame sau corpuri străine.
Peritonita poate rezulta dintr-o perforație a apendicelui sau leziuni abdominale datorate unor traume. Persoana care are dureri abdominale, cu debut brusc, inițial în zona abdominală inferioară dreaptă, apoi în tot abdomenul, va solicita asistență medicală de urgență.
Pe lângă peritonita apendiculară, alte forme de peritonită sunt:
-peritonita prin perforația ulcerului gastric sau duodenal (cu durere violentă în epigastru – partea superioară a abdomenului, între coaste și ombilic);
-peritonita prin perforație colică (o formă severă, cu prognostic rezervat, în care materiile fecale pătrund în cavitatea peritoneală);
-peritonita biliară (complicație a colecistitei acute).
O cauză mai rară a peritonitei este dializa peritoneală (o terapie adaptată pentru tratamentul insuficienței renale cronice avansate în faza uremică: permite procesul de purificare a sângelui care are loc în interiorul corpului folosind peritoneul ca membrană de dializă). Cei care urmează terapia de dializă peritoneală, pot ajuta la prevenirea peritonitei, respectând o bună igienă înainte, în timpul și după dializă.
Apendicita acută – urgență chirurgicală
În funcție de originea infecției, peritonita poate fi:
– primitivă – peritonita bacteriană spontană (de cauză extraperitoneală); uneori, peritonita se dezvoltă ca o complicație a unei boli hepatice, cum ar fi ciroza, sau a unei boli renale.
– secundară – în urma unei rupturi (perforații) în abdomen sau ca o complicație a altor afecțiuni medicale (90% dintre cazuri).
În funcție de sediul infecției, peritonita poate fi localizată sau difuză.
Peritonita necesită asistență medico-chirurgicală promptă pentru a combate infecția și, dacă este necesar, pentru a trata orice afecțiune medicală de bază. Tratamentul peritonitei implică, de obicei, antibiotice și, de cele mai multe ori, intervenție chirurgicală. Lăsată netratată, peritonita poate duce la o infecție severă, care pune viața în pericol.
Semnele și simptomele peritonitei pot varia, de la o persoană la alta, dar, de obicei, pe lista de manifestări se află:
• durere sau sensibilitate abdominală severă;
• balonare sau senzație de plenitudine în abdomen;
• febră (peste 38ºC);
• greață și vărsături;
• pierderea poftei de mâncare;
• diaree;
• producție scăzută de urină;
• sete intensă;
• incapacitatea de a defeca sau de a elimina gazele intestinale;
• oboseală;
• tahicardie și tensiune arterială ridicată;
• confuzie.
În cazul în care persoana face dializă peritoneală, simptomele de peritonită pot include, în plus:
• lichid de dializă tulbure;
• pete albe, fire sau aglomerări în lichidul de dializă.
De ce nu trebuie ignorate durerile abdominale
Este important să aflați imediat dacă aveți peritonită. Diagnosticul se pune de către medic pe baza anamnezei și a examenului fizic. Medicul va mai cere analize de sânge (pacientul poate să aibă un număr mare de globule albe), sumar de urină (pentru diagnostic diferențial – ca să elimine o infecție a tractului urinar, de exemplu), teste imagistice (ecografie abdominală, CT / RMN abdominal, radiografie).
Tratamentul trebuie instituit imediat – antibiotice intravenoase sau medicamente antifungice pentru a trata infecția, iar scopul intervenției chirurgicale este de a elimina cauza contaminării și de a se curăța și drena abdomenul (pentru a preveni apariția septicemiei – infecție generalizată, provocată de pătrunderea în sânge a germenilor).
Dacă pacientul are peritonită asociată dializei peritoneale, până la vindecarea inflamației, va trebui să utilizeze o altă metodă de dializă (de exemplu hemodializa).
Apelați la medic pentru orice problemă de sănătate. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top.