och-loader

Apendicita acută – urgență chirurgicală

2022-05-15

Apendicele este un segment rudimentar al intestinului gros, de formă tubulară, asemănător unui deget, având câțiva centimetri lungime. Se situează în partea dreaptă inferioară a abdomenului (fosa iliacă).

Apendicita acută este o inflamație a apendicelui și una dintre cele mai frecvente cauze de durere abdominală, care poate să apară atât la adulți, cât și la copii, mai ales între 10 și 30 de ani. Intensitatea durerii este mare și se poate extinde de la locul apendicelui la nivelul întregului abdomen. Uneori, durerea poate să apară ombilical și să iradieze în zona apendicelui.

Un apendice inflamat, pe lângă durerea din fosa iliacă – prima și principala senzație neplăcută –, poate să se manifeste printr-o gamă variată de simptome:

• stare generală de rău;
• greață și vărsături;
• febră moderată (37,5ºC – 38,5ºC);
• constipație, diaree sau alternanța lor;
• flatulență;
• balonare;
• lipsa apetitului;
• poziție antalgică a pacientului (pacientul ține membrul inferior drept flectat pe abdomen, sau, stând în picioare, adoptă o poziție „încovoiată”, ținând mâna pe zona dureroasă cu scopul de a diminua disconfortul).

Apendicita acută este o urgență chirurgicală abdominală frecventă. Odată declanșat procesul inflamator al apendicelui, acesta nu poate fi oprit prin medicație, de aceea tratamentul este de natură chirurgicală.

Cu cât se intervine mai repede, cu atât suferința pacientului va fi mai redusă, intervenția chirurgicală mai ușor de realizat și complicațiile minime. În cazul în care se întârzie intervenția chirurgicală, apendicele inflamat trece prin următoarele faze de evoluție:

- inflamație ușoară, de debut: apendicita catarală;
- acumulare de puroi în interiorul apendicelui (abces): apendicita flegmonoasă;
- necroza/gangrena apendicelui, când apare deja febra și starea generală de rău: apendicita gangrenoasă
- perforarea apendicelui, când apare peritonita: apendicita perforată

Apendicita acută nu are o singură cauză, dar, în general, e determinată de obstrucția lumenului apendicular cu bacterii, viermi intestinali, alți corpi străini (sâmburi, semințe) sau de hipertrofia țesutului limfoid submucos.

Rareori, apendicita este cauzată de tumori (benigne sau maligne) descoperite chiar în timpul apendicectomiei. Bola Chron sau colita ulceroasă (boli inflamatorii intestinale) pot să ducă, de asemenea, la inflamarea apendicelui. În mod excepțional, un traumatism abdominal, o leziune gravă a abdomenului, poate să aibă ca urmare o blocare a apendicelui.


Chirurgie generală


Pentru a vă pune diagnosticul, medicul dumneavoastră va efectua unele sau toate din următoarele proceduri:

EXAMENUL FIZIC

Întâi, medicul vă va întreba ce simptome v-au determinat să cereți ajutor medical și apoi va efectua o examinare a abdomenului, prin inspecție, palpare și percuție, și va efectua o serie de manevre care ajută la stabilirea diagnosticului de apendicită acută.

Dacă sunteți femeie, medicul poate efectua și un examen pelvin, pentru a exclude alte cauze ale durerii abdominale. La 1 din 1500 de femei gravide, în trimestrul doi de sarcină, apare apendicita acută; apendicectomia efectuată în mai puțin de 24 de ore de la apariția simptomelor (inclusiv contracții uterine, ori dificultate la urinare, pe lângă simptomele clasice), previne orice complicație ulterioară pentru mamă sau făt.

La seniori, durerile abdominale care cresc rapid în intensitate reprezintă întodeauna un simptom alarmant. În cazul acestor persoane, apendicita acută poate evolua foarte rapid, de aceea necesită diagnostic și tratament imediat; perforația apendicelui apare mai des și se asociază cu complicații severe, care pot duce chiar și la decesul pacientului.


ANALIZE DE SÂNGE

Medicul dumneavoastră poate face un test de sânge numit hemoleucogramă completă, pentru a verifica dacă există un număr mare de globule albe, care indică o infecție.


ANALIZA URINEI

Deoarece durerea abdominală poate fi un simptom al altor probleme, cum ar fi piatră la rinichi sau o infecție a tractului urinar, medicul vă poate lua o probă de urină, pentru a exclude alte probleme decât apendicita.


INVESTIGAȚII IMAGISTICE

Dacă există suspiciuni întemeiate de afecțiuni ale organelor vecine, care pot determina confuzii de diagnostic, medicul va apela la ecografia abdominală. Dacă pacientul este obez, diagnosticul corect poate fi stabilit prin teste imagistice: rezonanță magnetică (RMN) sau tomografie computerizată (CT).

TRATAMENT

Înlăturarea apendicelui sau apendicectomia se face chirurgical, sub anestezie generală sau rahianestezie. Operația se poate realiza clasic sau laparoscopic. Operația clasică presupune deschiderea abdomenului și o cicatrice de câțiva centimetri (4-7 cm), iar intervenția laparoscopică, minim invaziv, necesită mini-incizii de câțiva milimetri, prin care se vor introduce în abdomen instrumentele chirurgicale laparoscopice.


Recuperarea postoperatorie, mai ales după intervenția laparoscopică, este rapidă; în general o spitalizare de 24 de ore este suficientă. Reluarea alimentației este recomandată odată cu revenirea apetitului alimentar, iar reluarea activităților fizice obișnuite se face din prima zi postoperator, la limita nivelului de confort. Regimul alimentar indicat după apendicectomie presupune piureuri de legume, cereale în formă lichidă și treptat se adaugă kefir, pâine și unt în cantități mici. De altfel, cantitatea de mâncare în cazul pacientului operat de apendicită acută presupune porții mici, administrate de 5-6 ori pe zi.


Bunele practici în prevenirea și controlul infecțiilor implementate în cadrul Ovidius Clinical Hospital

La Policlinica OCH sau la camera de gardă a Spitalului OCH, veți găsi întotdeauna cea mai potrivită soluție la problema dumneavoastră de sănătate.

Contați pe medicii Ovidius Clinical Hospital și faceți o programare acum!

Renumele în chirurgie se obține prin performanță