În chirurgia endocrină, cea mai frecventă patologie este cea a glandei tiroide. Pacienții OCH l-au întrebat pe Dr. Serac când se intervine chirurgical în tratamentul bolilor tiroidiene.
Dr. Gabriel Serac, medic primar chirurgie generală, explică ce pacient are nevoie de chirurgie endocrină.
Dr. Serac precizează mai întâi că în chirurgia endocrină este implicată chirurgia glandei tiroide, a paratiroidelor, a suprarenalei, a pancreasului endocrin și a ovarelor și testiculelor.
Tiroida – afecțiuni, manifestări, tratament
Cel mai frecvent intră în discuție chirurgia glandei tiroide, pentru că patologia glandei tiroide este cea mai frecventă în această chirurgie endocrină. În chirurgia suprarenalelor, dacă sunt anumite afecțiuni tumorale, este nevoie de o suprarenalectomie, care se poate face laparoscopic. Chirurgia ovarelor și a testiculelor, în general, se face atunci când sunt formațiuni tumorale sau când sunt tumori secretante de hormoni sau când se face o castrare, pentru o altă patologie. În cazul bărbatului, în cancerul de pancreas, în cazul femeilor, în cancerul de sân.
Tiroida și paratiroidele sunt glande endocrine care se găsesc în regiunea cervicală anterioară, adică la baza gâtului și necesită intervenții chirurgicale atunci când apar tulburări ale funcției care nu se pot controla medicamentos, atunci când cresc în volum și produc compresie pe conductul aerian, pe trahee sau pe conductul digestiv, pe faringe și când pacientul nu mai poate să respire corespunzător, nu mai poate să se alimenteze corespunzător, atunci când apar formațiuni tumorale maligne, respectiv cancere ale tiroidei, lucru care se dovedește printr-o puncție biopsie preoperator.
Ce trebuie să știi despre afecțiunile tiroidei de la specialistul OCH
Mulți pacienți își doresc să se opereze de tiroidă laparoscopic, însă, Dr. Serac precizează că laparascopia presupune o intervenție, în care „scopia” are ca înțeles „a arunca o privire”, iar „laparo” vine de la abdomen. Este, așadar, absolut imposibil să se facă o laparoscopie, adică laparoscopic transabdominal să se ajungă la tiroidă. În general persoane publice, care nu vor să se expună cu o cicatrice la baza gâtului, solicită aceste intervenții minim invazive. Acestea se fac prin axilă, deci se ajunge în zona respectivă subcutanat, dar, din punctul de vedere al Dr. Serac este o solicitare nefondată, pe care chirurgul Serac nu a îmbrățișat-o, considerând că pentru pacient, abordarea chirurgicală deschisă a tiroidei este cea indicată. Dacă tiroida este complet extirpată sau nu, depinde foarte mult de boala pacientului. Sunt situații în care boala pentru care se face intervenția chirurgicală creează o relație strânsă a tiroidei cu elementele din vecinătate, cum ar fi inflamații prelungite și atunci ea se desprinde greu de țesutul din vecinătate.
Marea problemă și marea provocare este eliberarea tiroidei de conductul aerian, de laringe și de trahee în porțiunea ei inițială și conservarea nervului laringian recurent. Acesta este un nerv care este responsabil de fonație și de respirație, până la urmă, pentru că inervează corzile vocale. Dacă ele nu mișcă în mod corespunzător, există posibilitatea ca pacientul să rămână cu o răgușeală sau cu o tulburare de ventilație pentru că nu trece aerul. 20% dintre pacienți, în statistici, prezintă o răgușeală imediat postoperator, care este pasageră.
Tiroidectomie totală la o pacientă tânără cu tumoră tiroidiană, la Ovidius Clinical Hospital
Se poate face o tiroidectomie totală, când se îndepărtează tot țesutul tiroidian. Uneori este necesar acest lucru în cazul pacienților care prezintă cancere la nivelul tiroidei. Alteori, când sunt noduli solitari benigni sau când este o suferință doar la unul dintre lobi; tiroida are doi lobi, legați printr-o punte, înaintea traheei. Alteori, tiroidectomia se poate face doar parțial, să se îndepărteze un singur lob. Mai demult, se conserva tiroida, se făceau tiroidectomii subtotale, dar tocmai pentru că a crescut incidența cancerului de tiroidă, se îndepărtează în totalitate un lob, în timpul intervențiilor chirurgicale, pentru că o reintervenție este generatoare de complicații.
Este dificil să mai scoți o lamă, așa a învățat Dr. Serac, și e greu de apreciat: „Cum măsori 5-10 grame?”, căci răspunsul corect ar fi: „Din ochi!”. Practic, rămâne o lamă fină, dar această tehnică ce conservă acele 5-10 grame, acea tiroidectomie subtotală, este și generatoare de complicații. Există riscul să apară o sângerare, dacă nu se scoate în întregime acel lob. În plus, dacă diagnosticul histopatologic definitiv arată un cancer la nivelul țesutului scos, trebuie să se reintervină, să se scoată tot țesutul. Și atunci, este destul de dificil pentru că s-a umblat acolo deja, apar niște cicatrici. În funcție de cât țesut tiroidian se scoate, pacientul va urma un tratament de substituție. Dacă mai are glandă tiroidă rămasă, atunci o parte va furniza tiroida restantă și se va completa medicamentos, în funcție de analizele care se fac.
Medicul endocrinolog este cel care conduce tratamentul pacientului operat, în funcție de necesarul de hormoni, care depinde și de greutatea corporală. La un pacient cu o constituție normo-ponderală, este posibil ca jumatatea de tiroidă care îi rămâne să susțină organismul. Dacă pacientul are un exces de greutate de 50 de kilograme, cu siguranță va avea nevoie de substituție. Medicamentul se administrează dimineața; tratamentul post-operator este relativ simplu.
Semnele și simptomele care ar trebui să îngrijoreze pacientul și să-l aducă la medic, fie la medicul de familie care să-l orienteze spre endocrinolog, fie și la chirurg, dar și chirurgul de primă intenție îl îndrumă tot la endocrinolog, sunt diverse. Apariția unei formațiuni tumorale în regiunea cervicală anterioară, la baza gâtului, cu creștere rapidă, apariția unor adenopatii, niște ganglioni care apar latero-cervical, care cresc în dimensiuni, și care se simt și se văd în oglindă. Este o formațiune specifică pentru leziunile tiroidei, pentru că nu este neapărat nevoie să fie o tumoră malignă. Este mișcarea, odată cu deglutiția, deci în momentul în care pacientul înghite, acea formațiune tumorală urcă și coboară împreună cu deglutiția. Creșteri în volum ale tiroidei pot să îngroașe gâtul.
Apariția de tulburări de respirație, în special în timpul nopții și la ridicarea membrelor superioare, este specifică pentru guși, creșteri difuze în dimensiuni ale tiroidei în general. Tuburări de deglutiție care nu au legătură cu leziuni ale conductului digestiv. Tuse care nu are un substrat respirator. Adică, dacă se exclud suferințe ale aparatului respirator și cu toate astea, pacientul are o tuse seacă, supărătoare, poate să fie generată de o leziune a tiroidei.
Tulburări de secreție ale glandei tiroide, pot să apară în exces secreție de hormoni tiroidieni, și atunci pacientul este agitat, nervos, prezintă tahicardie, aritmii, nu se odihnește noaptea, scade în greutate, transpiră. Sau poate să fie o lipsă de hormoni, când pacientul este lent, tolerează mai bine căldura, se îngrașă fără motiv, în condițiile în care mănâncă și face același efort, ia în greutate și atunci apare un semn de întrebare. Totuși, nu toți pacienții obezi au probleme cu glanda. În plus, Dr. Serac punctează faptul că prevenția nu strică nimănui, iar o dată pe an e indicat ca fiecare să își facă o verificare la medic, care să implice analize și chiar ecografie cervicală.
La întrebarea „De ce să vin la OCH?”, Dr. Gabriel Serac răspunde astfel: „Pentru că la OCH sunt toate condițiile necesare unor astfel de intervenții, pentru că la OCH se poate face în siguranță această intervenție chirurgicală, pentru că aici este echipă care are experiență în această patologie.”
Programați-vă la medic pentru orice problemă de sănătate. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top.