Bolile cardiovasculare – tipuri, factori de risc, diagnosticare

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice din Europa. 42% dintre decesele înregistrate în rândul populaţiei masculine şi 55% din decesele din rândul femeilor din UE au drept cauză bolile cardiovasculare. Pe locul 1 la număr de decese de cauză cardiovasculară este boala coronariană (BC), fiind urmată de accidentul vascular cerebral (AVC).

Există, totuși, diferențe considerabile în ceea ce privește incidența BCV în Europa. În ultimii 10 ani, frecvența bolilor cardiovasculare a scăzut rapid în aproape întreaga Europă de Vest, cu o reducere de până la 30–50% în unele țări. În prezent, ponderea generală a BCV este mai mare în țările est-europene, care au o rată mai mare a mortalității și morbidității generate de afectarea cardiovasculară.

Din nefericire, România ocupă un loc frumos în Europa în ceea ce privește mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori. La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct. 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional având drept cauză o boală cardio-vasculară.

Inima este un organ muscular de mărimea pumnului unui adult, situată în partea stângă a pieptului. Bate de aproximativ 100.000 de ori pe zi, fiind un organ foarte ocupat, care pompează continuu aproximativ cinci litri de sânge în tot corpul, printr-o rețea de vase de sânge (sistemul circulator). Acest sânge furnizează oxigen și nutrienți în către organele și mușchii corpului. Sângele transportă, totodată, dioxid de carbon și deșeuri. Mușchiul inimii se numește miocard. Acesta se contractă pentru a expulza sângele din inimă (sistolă). Inima este împărțită în patru camere: două atrii în partea superioară și două ventricule în partea inferioară. Două vene mari furnizează sânge sărac în oxigen în atriul drept. Vena cavă superioară transportă sângele din partea superioară a corpului. Vena cavă inferioară aduce sângele din partea inferioară a corpului. Apoi, atriul drept pompează sângele către ventriculul drept. Camera inferioară dreaptă pompează sângele sărac în oxigen către plămâni, prin artera pulmonară. Plămânii reîncarcă sângele cu oxigen. După ce plămânii umplu sângele cu oxigen, venele pulmonare transportă sângele în atriul stâng. Această cameră superioară pompează sângele în ventriculul stâng. Ventriculul stâng este mai mare decât cel drept și pompează sânge oxigenat în restul corpului.

„Boala cardiovasculară (BCV) este un termen general pentru afecțiunile care afectează inima sau vasele de sânge. De obicei, BCV este asociată cu o acumulare de depozite de grăsime în interiorul arterelor (ateroscleroză) și un risc crescut de apariție a cheagurilor de sânge.” a precizat Ș.L. Dr. Sirma Tomoș, medic primar medicină internă și specialist cardiologie la spitalul OCH.

Principalele tipuri de boli cardiovasculare sunt:

• Boala coronariană (boală a vaselor de sânge care alimentează mușchiul inimii);
• Boala cerebrovasculară (boală a vaselor de sânge care alimentează creierul);
• Boala arterială periferică (boală a vaselor de sânge care alimentează brațele și picioarele);
• Boala cardiacă reumatismală (apare în urma infecției streptococice și afectează miocardul și valvele inimii);
• Cardiopatiile congenitale (reprezintă malformații ale structurii cordului, prezente încă de la naștere);
• Tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară (apar cheaguri de sânge în venele picioarelor, care se pot disloca și ajunge la inimă și plămâni).
• Alte tipuri de boli cardiovasculare includ insuficiența cardiacă (în care inima nu poate pompa corect), bolile valvelor inimii datorate altor cauze ( cu excepția Rheumatismului Articular Acut) și bolile mușchiului inimii.
•HTA

Accidentul vascular cerebral – o urgență medicală

Infarcturile și accidentele vasculare cerebrale sunt de obicei evenimente acute și sunt cauzate în principal de un blocaj care împiedică “hrănirea” miocardului sau a creierului. Principalul factor de risc este acumularea de depozite grase pe pereții interiori ai vaselor de sânge care alimentează inima sau creierul.

Ateroscleroza este o boală cauzată în principal de nivel de colesterol crescut, în special de colesterolul LDL („rău”). Colesterolul se acumulează în peretele vaselor de sânge, cauzând inflamație și acumulare de plăci ateromatoase care pot duce la îngustarea acestora. Când vasele care alimentează inima cu sânge se îngustează, pot apărea dureri în piept, senzație de apăsare sau disconfort (angină pectorală). Dacă vasele care alimentează inima devin foarte înguste sau complet blocate cu plăcile de aterom, acest lucru poate duce la un atac de cord (infarct miocardic).

Diabetul – o boală care cere disciplină în stilul de viață

Factorii de risc sunt comuni în cazul mai multor afecțiuni cardiovasculare și majoritatea sunt legați de stilul de viață.

Cei mai importanți factori de risc sunt:

*factori de risc modificabili:
– vârsta înaintată (vasele devin mai rigide odată cu anii);
– moștenirea genetică
– sexul

*factori de risc nemodificabili
– hipertensiunea arterială;
– colesterolul mărit;
– fumatul;
– consumul de alcool și/sau droguri;
– alimentația nesănătoasă (bogată în grăsimi, zahăr, sare);
– diabetul;
– obezitatea;
– sedentarismul;
– igienă dentară precară (periajul incorect sau lipsa igienei dentare conduce la dezvoltarea bacteriilor, care pot pătrunde în sânge);
– stresul prelungit;


Simptomele bolilor cardiovasculare variază, în funcție de patologie.

O persoană care suferă un atac de cord poate prezenta următoarele simptome:

• durere sau disconfort în spatele sternului (în centrul pieptului sau în dreptul inimii, iradiază în umărul stâng, până la ultimele 2 degete ale mâinii stângi)
• durere sau disconfort la nivelul brațelor, umărului stâng, coatelor, maxilarului sau spatelui;
• dificultăți de respirație;
• durere de cap;
• picioare umflate (edem);
• greață sau vărsături;
• amețeli sau leșin;
• transpirație rece;
• puls accelerat sau diminuat;
• paloare accentuată.

De reținut: asocierea dintre durere toracică, dificultăți de respirație și stare de leșin sunt indicație pentru un consult de urgență (sunați la 112!).

„Pentru diagnosticarea unei boli cardiovasculare, medicul va face un istoric al pacientului și se va efectua examenul fizic, plus teste suplimentare: analize de sânge, EKG, monitorizare Holter, ecocardiografie, test de efort, eventual investigații imagistice (CT/RMN/angio CT coronarian) și cateterizare (coronarografie). În funcție de diagnostic, medicul va prescrie tratamentul medicamentos și va recomanda eventuale proceduri intervenționale.

La modul general, schema terapeutică prevede recomandări de stil de viață: dietă echilibrată, scăderea greutății, combaterea sedentarismului, renunțarea la fumat (droguri), consum moderat de alcool, reducerea aportului de sare la pacienții hipertensivi. În plus, se vor trata alte afecțiuni recunoscute ca factori de risc pentru bolile cardiovasculare (hiperteniunea, hipercolesterolemia, diabetul, problemele dentare și cele de sănătate psihică)” a completat dr. Sirma Tomoș.