Căpușele sau ixodidele sunt acarieni, care parazitează în mod obligatoriu, dar temporar, la suprafața pielii, reptilele, păsările și mamiferele, inclusiv omul. Acești acarieni ectoparaziți se hrănesc cu sângele gazdelor (sunt hematofagi), după care se desprind de pe corpul parazitat și cad pe sol. Ajunse în mediul ambiant, capușele trăiesc până la o nouă perioadă de hrănire, când ciclul se reia. Astfel, ciclul de viață al acestor ectoparaziți include patru stadii succesive de dezvoltare: 1. ou; 2. larvă; 3. nimfă; 4. adult. După stadiul de ou, celelelate forme sunt hematofage, așadar, rețineți: nu doar căpușa adultă parazitează suprafața tegumentară a gazdelor, ci și formele larvare sau cele de nimfă!
Ordinul ixodidelor cuprinde peste 890 de specii, clasificate astfel:
• argasidele sau căpușele moi (Argasidae);
• ixodidele sau căpușe tari (Ixodidae);
• nutalielidele (Nuttalliellidae).
În România, au fost identificate 27 de specii de căpușe, cea mai frecventă fiind Ixiodes ricinus, o căpușă (tare) cu carapace.
Mușcăturile căpușelor sunt, de obicei, inofensive. Există și cazuri în care ele pot produce reacții alergice, ori, în unele situații, pot transmite boli persoanelor pe care le-au mușcat (o mică parte dintre căpușe sunt vectori pentru boala Lyme sau a unui tip de meningoencefalită).
Dermatologie
Nedepistate, căpușele pot să reziste chiar și câteva zile pe corpul gazdă. După ce mușcă, acești paraziți își introduc capul sub pielea gazdei și încep să se hrănească. Pe măsură ce sug mai mult sânge, căpușele se măresc în dimensiuni; ele nu zboară și nu sar.
Căpușele sunt foarte active între lunile aprilie și noiembrie; se întâlnesc în locuri umbroase, în păduri și iarba înaltă.
Infecțiile la om pot să apară direct, prin înțepătură. Dacă ați fost mușcat de o căpușă, important este să o îndepărtați, mai ales partea din parazit care a intrat sub piele. Încercați să folosiți o pensetă (pe care o dezinfectați cu alcool); veți apuca parazitul cât mai aproape de piele și veți trage de el printr-o mișcare ușoară și continuă, fără să îl zdrobiți. Curățați apoi pielea cu apă și săpun, apoi aplicați un dezinfectant. Dacă nu reușiți să extrageți capul căpușei, apelați la medic. Zona cu mușcătură va fi sub observație cca. 30-40 de zile, iar dacă apare roșeață sau pustulă, veți merge la medic. E posibil să fie nevoie de un antibiotic pentru a preveni apariția complicațiilor. Mușcătura sau înțepătura de căpușă poate să nu producă vreun simptom. Persoanele alergice, însă, pot să se confrunte cu durere la locul mușcăturii, umflătură, senzație de arsură și chiar dificultăți respiratorii.
Dacă în perioada de observație vă confruntați cu unul au mai multe dintre următoarele simptome, nu veți întârzia vizita la medic:
• roșeață (iritație) în zona mușcată sau chiar pe întregul corp;
• apariția unor pete roșii care se mută în fiecare zi în altă parte a corpului;
• gât înțepenit;
• dureri de cap;
• greață;
• dureri articulare sau musculare;
• febră, frisoane;
• noduli limfatici dureroși / umflați;
• slăbiciune.
Ca să fiți feriți de o eventuală boală transmisă prin mușcătura de căpușă, indicat este să vă luați câteva măsuri de precauție, când ieșiți în zone împădurite sau cu iarbă înaltă. Purtați îmbrăcăminte care să vă acopere brațele și picioarele, folosiți o soluție anti-căpușe, mergeți pe poteci și, când vă întoarceți acasă, faceți duș (verificându-vă cu atenție pielea expusă: brațe, în spatele urechilor, gât, în păr, în spatele genunchilor) și puneți la spălat rufele.
Apelați la medic, ori de câte ori aveți o problemă de sănătate. La OCH, diagnosticarea și tratamentul sunt în funcție de persoană și nu de boală. Medici cu suflet și condiții de top sunt în slujba sănătății pacienților.