och-loader

8 afecțiuni frecvente vara

2022-06-15

Deși nu sunt apanajul exclusiv al verii, toxiinfecțiile alimentare sunt mult mai întâlnite în sezonul în care apa și alimentele se contaminează cu mai mare ușurință, cu anumite bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice.



Cele mai frecvent asociate alimente cu toxiinfecția alimentară sunt:
– carnea (crudă sau insuficient preparată);
– fructele și legumele nespălate;
– produsele lactate (crude sau nepasteurizate), brânzeturile moi;
– ouăle (crude);
– peștele, fructele de mare.

De regulă, alimentele sunt contaminate atunci când:
– nu se păstrează adecvat (la rece);
– nu se gătesc corect;
– se manipulează de o persoană nespălată pe mâini;
– se lasă la temperatura camerei prea mult timp;
– sunt expirate deja.

Unii germeni dau simptome după câteva ore de la consumul de alimente contaminate, alții la câteva zile.
Simptomele cele mai des întâlnite sunt: diaree, balonare, flatulență, greață, vărsături, crampe abdominale, febră.
Mergeți de îndată la medic dacă aveți sânge în scaun, febra e mare (38,5ºC), nu vă puteți hidrata (vărsăturile sunt frecvente), aveți semne de deshidratare (urinați foarte puțin sau deloc, gura e uscată, senzația de sete e intensă, aveți amețeală, ori stare de slăbiciune generală), diareea e persistentă (peste 3 zile), durerea abdominală nu se ameliorează după scaun.

Tratamentul depinde de cauză și de severitatea simptomelor. Majoritatea pacienților vor avea simptome ușoare sau moderate, pe o durată de aproximativ 24-48 de ore. Se vor administra lichide (apă plată, ceai ușor îndulcit, supe limpezi de carne) și electroliți (de la farmacie). Dacă pacientul varsă, lichidele se vor consuma cu sorbituri mici. Timp de câteva ore, pacientul nu va mânca nimic (tractul digestiv va fi în repaus). Când bolnavul începe să tolereze lichidele și nu mai varsă, se pot introduce alimentele solide (cele socotite de regim: pâine prăjită, covrigei sărați, orez, banane, mere coapte, supă de pui).

Prevenția este cea mai bună cale, de aceea spălați-vă des pe mâini, gătiți și păstrați alimentele în mod adecvat, spălați legumele și fructele înainte de a le consuma, păstrați curățenia bucătăriei și a ustensilelor pe care le folosiți, nu contaminați alimentele între ele. Totodată, beți apă doar din surse sigure.



Otita externă (otita înotătorului) este inflamația conductului auditiv extern și/ sau a pavilionului auricular și deranjează mai ales vara, deoarece e provocată de umezeală. Apa care rămâne în ureche, după ce pacientul se scaldă în mare sau piscină, favorizează dezvoltarea și înmulțirea bacteriilor.

Durerea resimțită de pacient este intensă, inițial discontinuă (sub formă de junghi), apoi cu exacerbări nocturne și la atingerea pavilionului urechii. Alte simptome: înfundarea urechii, diminuarea auzului, secreții purulente din conductul auditiv extern.

În formele ușoare de otită externă, simptomele se remit spontan și nu e nevoie de tratament specific, fiind suficient să se evite înotul și să nu se utilizeze bețigașele pentru igienizarea urechii externe. Dacă e necesar, tratamentul medicamentos se face la recomandarea medicului.




Sinuzita acută (rinosinuzita) este o inflamație a mucoasei cavității nazale și a sinusurilor paranazale care poate fi cauzată de o infecție virală sau bacteriană. Simptomele sinuzitei acute sunt: secreție nazală (vâscoasă, groasă, de culoare galbenă sau verzuie), nas înfundat, durere, sensibilitate, inflamație și presiune la nivelul ochilor, obrajilor, nasului sau a frunții (accentuată la aplecarea corpului), presiune în urechi, dureri de cap și dentare, pierderea parțială/totală a mirosului, tuse, respirație urât mirositoare, oboseală, febră. Cea mai frecventă cauză a sinuzitei acute este dată de infecția virală cu rhinovirusuri, adenovirusuri, virus gripal tip Influenza.

Majoritatea infecțiilor se vindecă în maximum 10 zile, de la sine. Excepție fac sinuzitele care se complică cu o infecție bacteriană și care, statistic, sunt doar 2% dintre cazuri; aici apare febră mare (peste 39˚C), secreții nazale purulente, dureri faciale și doar medicul este în măsură să prescrie antibioticul potrivit.




Faringita virală e o infecţie instalată în partea superioară a gâtului, imediat în spatele limbii, care se manifestă prin durere în gât şi înroşire locală (disconfortul resimţit apare din pricina iritării corzilor vocale). Unii pacienţi au şi febra, strănut şi rinoree. Faringita virală apare atunci când bolnavul este supus direct acţiunii aerului rece şi foarte rece din locuinţă, iar afară sunt temperaturi ridicate. Măsurile terapeutice includ, de cele mai multe, ori doar administrarea de fluide (pentru a preveni deshidratarea), odihnă, administrarea de medicamente ușoare pentru ameliorarea simptomelor (paracetamol, drajeuri, și comprimate de supt, spray-uri).

De reținut: diferența optimă de temperatură dintre interior și exterior nu ar trebui să fie mai mare de 5ºC. În zilele când temperatura de afară este foarte ridicată, de 37-38 de grade, temperatura optimă ambientală este undeva între 18 și 22 de grade (chiar dacă aparatele de aer condiționat pot fi setate și la 15ºC).

Căpușele – paraziți hematofagi



Conjunctivita („ochi roșii”) este o afecțiune inflamatorie a conjunctivei oculare (membrana transparentă care acoperă „albul ochiului”, cu rol în protecția și umezirea lui). Simptomele resimțite de pacient sunt: senzație de usturime, de înțepătură, de corp strain („nisip în ochi”), plus mâncărime a ochiului și secreții. În funcție de cauză, secrețiile pot fi apoase, mucoase sau purulente (alb-gălbui, galben-verzui). Conjunctivita afectează unul sau ambii ochi, poate fi de natură virală sau bacteriană și apare ca urmare a expunerii la clorul din piscină, ingredientele din cosmetice sau a altor produse care intră în contact cu ochiul (de exemplu lentilele de contact). Unele forme de conjunctivită sunt contagioase și se pot răspândi cu ușurință. Cel mai eficient remediu pentru a controla răspândirea conjunctivitei este igiena: spălați-vă des și corect pe mâini, nu folosiți prosoapele în comun, nu vă atingeți ochii/fața cu mâinile, verificați termenele de expirare a produselor cosmetice, aruncați-le pe cele care au recipientele (capacele) sparte/ciobite, urmați întocmai instrucțiunile de folosire a lentilelor de contact, fiți atenți în ce piscine (ape) vă scăldați.




Alergia solară este o reacție cutanată la expunerea la soară, o afecțiune comună în sezonul cald. Cea mai frecventă formă este erupția polimorfă la lumină, apărută ca urmare a expunerii la razele ultraviolete la începutul sezonului cald. Simptomele apar la câteva ore de la expunere și se manifestă prin: piele înroșită și tumefiată, vezicule, mâncărime, posibil frisoane și durere de cap. Anumite medicamente (antiinflamatoare, antidepresive, antiacneice, antibiotice, unele aniceoncepționale) măresc sensibilitatea pielii la radiațiile solare, de aceea e bine să le evitați dacă mergeți la plajă sau dimpotrivă, să nu faceți plajă, dacă urmați un tratament medicamentos cu ele.

De evitat când faceți plajă sunt și: cremele solare cu parabeni, cremele antiseptice, cosmeticele pe bază de retinol, parfumurile.

Canicula și efectele ei asupra sănătății



Infecțiile urinare afectează mai ales femeile și sunt o problemă comună de sănătate. Vara, cistita este cea mai întâlnită inflamație a vezicii urinare, cauzată în special de E.coli (din zona anusului). Se manifestă prin urinări frecvente, însoțite de usturimi și dureri. Factorii care contribuie la apariția și întreținerea cistitei sunt: lenjeria strâmtă, din material sintetic, costume de baie care se usucă greu, igiena necorespunzătoare a aparatului genital (după urinare, ștergerea trebuie făcută din față spre spate), spălăturile vaginale (care distrug flora microbiană), bacteriile din toaletele publice, constipația. Pentru cea mai bună formă de tratament, apelați la medic; nu luați antibiotic fără prescripție!




Transpirația este un proces fiziologic firesc și necesar, care permite termoreglarea organismului. Hiperhidroza este un răspuns exagerat al glandelor sudoripare, consecinţa fiind creșterea cantităţii de transpirație, peste limita considerată normală. Poate apărea în orice zonă a corpului, însă cel mai des sunt afectate palmele, picioarele și axilele, fiind înrăutățită de căldură și stimuli emoționali. Dincolo de disconfortul creat pacienților de această afecțiune, hiperhidroza poate determina apariția unor afecțiuni dermatologice (infecții cutanate, dermatite iritative, eczeme). O altă consecință a hiperhidrozei este posibila apariție a bromhidrozei (definită prin prezența unui miros corporal neplăcut).

Persoanele afectate de hiperhidroză sunt sfătuite să:
– evite factorii agravați (stresul emoțional, căldura);
– schimbe des îmbrăcămintea (tricou/cămașă) și șosetele;
– evite îmbrăcămintea strâmtă;
– evite îmbrăcămintea/încălțămintea din materiale sintetice, în favoarea celor naturale;
– folosească produse de curățare specifice (antiperspirante, pudre antifungice, săpunuri antibacteriene).

De reținut: hidratarea corespunzătoare, mai ales în zilele cu temperaturi ridicate, ajută la reglarea temperaturii corpului și reduce probabilitatea transpirației în exces! 

Programați-vă la specialist pentru orice problemă de sănătate. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top.