Insomnia – cea mai frecventă tulburare de somn

Somnul este o nevoie umană de bază, cu impact direct asupra sănătății fizice și mintale. Tulburările de somn sunt afecțiuni care produc modificări ale modului în care o persoană doarme. Aceste tulburări afectează starea generală de sănătate și scad calitatea vieții.

Există multe tipuri de tulburări de somn, grupate după criterii diverse, dar care au în comun faptul că atât calitatea, cât și cantitatea de somn sunt perturbate, ducând la suferință în timpul zilei și la tulburări de funcționare. Tulburările de somn-veghe apar adesea împreună cu alte tulburări medicale (organice sau mintale). Cea mai frecventă tulburare de somn la adulți este insomnia.

“Insomnia este dificultatea în inițierea, menținerea și calitatea somnului. Statisticile organismelor de sănătate publică, la nivel mondial, arată că între 30-50% dintre adulți experimentează insomnie la un moment dat de-a lungul vieții, iar 10% din populația adultă suferă de insomnie cronică. Statisticile naționale arată că mai mult de o treime din populaţia României, ajungând chiar până la 45-50% la anumite categorii cu risc, prezintă tulburări de somn; cele mai recente studii arată că 16% dintre români au insomnie. Medicii avertizează că lipsa odihnei duce la probleme de memorie și concentrare, la schimbări de dispoziție, obezitate, diabet, probleme cardiovasculare. Insomnia afectează mai des femeile și peroanele vârstnice”, relatează Asist. Univ. dr. Oana-Laura Coiciu, medic specialist medicină internă la OCH.

Tipuri de insomnie

În funcție de factorii declanșatori, insomnia poate fi:

* primară (idiopatică): se instalează ca urmare a unui stil de viață dezordonat, a stresului, ori traumelor; dispare dacă se elimină factorul declanșator;

* secundară:
– e simptom al unei afecțiuni (fizice sau psihice: astm, depresie, anxietate, apnee, artrită, cancer);
– e declanșată de consum de medicamente (în tratamente de durată)/ alte substanțe (cafea, energizante, alcool);
– e provocată de factori externi (zgomote, extenuare profesională, lipsa unor condiții propice de odihnă, folosirea dispozitivelor electronice înainte de culcare).

Insomnia poate fi clasificată în funcție de durată:

* acută (este insomnie pe termen scurt, durează mai puțin de o lună);

* cronică (este insomnie pe termen lung, care se manifestă mai mult de o lună și care are și momente de întrerupere);

* temporară (este insomnia care se manifestă câteva zile/ o săptămână; netratată, reapare).

Insomnia poate fi clasificată în funcție de momentul apariției:

* de adormire (pacientul nu poate să adoarmă);
* de trezire (pacientul nu poate să doarmă mult, se trezește devreme, mereu obosit).

Despre cauzele insomniei explică mai jos Asis. Univ. dr. Oana-Laura Coiciu:

„Cauzele care duc la insomnie sunt multiple, pot să coexiste și să se influențeze reciproc.

– stresul este o cauză majoră de insomnie, iar mai multe zile la rând cu somn insuficient crește starea de tensiune resimțită, creându-se un cerc vicios;

– o afecțiune fizică sau psihică (dureri musculare/ articulare, Alzheimer, sindromul picioarelor neliniștite, depresia, schizofrenia, insuficiența cardiacă, astmul, angina etc.); tratarea cauzei principale va atenua problemele de somn;

– insomnia poate să fie un efect secundar al unui tratament prescris sau eliberat fără rețetă (antidepresive, medicamente pentru hipertensiune/ epilepsie/ ADHD/ astm, steroizi);

– tulburările hormonale pot să decanșeze insomnia (hipertiroidie);

– abuzul de substanțe stimulante (cafea, energizante, alcool), în special în a doua parte a zilei;

– temperaturi extreme (prea cald sau prea rece în dormitor poate să ducă la insomnie; se recomandă o temperatură de 18-19 grade Celsius);

– modificarea ritmului circadian (ciclul somn-veghe) poate să apară după zboruri lungi cu avionul (schimbări de fus orar) sau dacă persoana e activă până noaptea târziu.”

Patru obiceiuri pentru un sistem imunitar bun

Factori de risc în insomnie

Oricine se poate confrunta, din când în când, cu insomnia, dar mai afectate sunt:

* femeile (influențate de schimbările hormonale în sarcină, ori menopauză);

* persoanele peste 60 de ani (cu risc mai mare de boli cronice care pot duce la insomnie);

* persoanele expuse la stres continuu (de exemplu au o activitate profesională solicitantă sau suferă de cancer);

* persoanele care călătoresc frecvent;

* persoanele care lucrează în ture;

* adolescenții și studenții (care nu au o rutină a somnului);

* persoanele cu tulburări psihice.

Semne și simptome în insomnie

Principalul simptom în această afecțiune este evident lipsa somnului, însă există și manifestări secundare:

– dificultatea de a adormi;
– trezirea în timpul nopții (de mai multe ori);
– dificultatea de a readormi după trezirea nocturnă;
– somn agitat (neodihnitor);
– trezitul prea devreme;
– somnolență/ oboseală/ iritabiilitate/ incapacitatea de concentrare în timpul zilei (stare generală de oboseală);
– probleme gastrointestinale (insomnia duce de obicei la sindrom de intestin iritabil, arsuri gastrice, indigestie).

Complicațiile insomniei

Lipsa somnului afectează imunitatea organismului. Când insomnia se întinde pe mai multe nopți, apar tulburări de concentrare, somnolență, oboseală, dureri musculare. În cazul în care insomnia se cronicizează, se poate ajunge la:

* creștere în greutate;
* nivel crescut de stres;
* iritabilitate;
* probleme de memorie;
* reacții întârziate;
* anxietate;
* stare generală alterată.

Etapele somnului

„În timpul somnului, creierul e activ, lucrând la refacerea organismului, de aceea odihna (un somn bun) este esențială. Somnul are mai multe etape: etapele 1, 2, 3 ale somnului non-REM și somnul REM. Aceste etape se succed, alcătuind un ciclu de somn, ce se repetă de mai multe ori pe durata unei nopți. Un ciclu complet de somn durează între 90 și 110 minute.

Prima fază a somnului (etapa 1) este una superficială, se face tranziția de la veghe la somn; durează 10-15 minute. În a doua etapă, temperatura corpului și ritmul cardiac scad, somnul este profund; creierul emite unde lente, asociate repausului și regenerării. Etapa a treia este o extensie a celei de-a doua etape, de somn profund, reprezentând circa 10-20% din timpul de somn. Somnul REM este perioada în care visăm, corpul este relaxat, însă activitatea cerebrală se intensifică, somnul nu mai este profund. Somnul REM este impicat în procesele cognitive, reglarea emoțiilor, consolidarea memoriei și regenerarea organismului. Perturbările în somnul REM contribuie la apariția tulburărilor de somn (insomnia)”, adaugă dr. Coiciu.

Necesarul de somn

Durata somnului nocturn variază, în funcție de vârstă. Adulții au nevoie de 7-9 ore de somn/ noapte, iar persoanele de peste 65 de ani de 7-8 ore de somn/ noapte.

Bolile cardiovasculare – tipuri, factori de risc, diagnosticare

Diagnostic în insomnie

Pentru a pune diagnosticul de insomnie, doctorul va face anamneza și un examen fizic (care să depisteze semne ale unei probleme medicale ce cauzează insomnia). Se recomandă teste de sânge (pentru depistarea unor patologii tiroidiene, cardiovasculare, hepatice, renale). Medicul va face un chestionar despre somn (calitatea somnului, efectele lipsei acestuia în timpul zilei). Pacientul e sfătuit să țină un jurnal de somn. Se pot recomanda examinări suplimentare (ORL, pneumologie, neurologie etc.). Se poate solicita testarea cu polisomnograful (aparat care monitorizează activitatea cerebrală în timpul somnului).

De reținut:

Dacă perioada de insomnie trece de 3 zile consecutive, este necesară programare la medicul internist care privește organismul ca pe un tot unitar și poate integra cazuri complexe.

Tratamentul insomniei

Abordarea terapeutică în insomnie este dată în principal de tipul de insomnie de care suferă pacientul și presupune măsuri generale (de igienă a somnului, de alimentație, mod de viață, activitate fizică), terapie comportamentală și tratament medicamentos.

Programați-vă la medic pentru orice problemă medicală, efectuați controale de rutină în mod regulat. Pentru diagnosticarea, evaluarea și îngrijirea potrivită a insomniei, consultați medicii interniști Ovidius Clinical Hospital.

OCH este cel mai mare și modern spital privat din Sud-Estul României și oferă o gamă completă de servicii medicale. Pacienții pot apela la serviciile OCH atât în Spitalul OCH, cât și la Policlinica OCH Constanța. Medici cu experiență națională și internațională asigură diagnostic rapid și tratament modern.

#AducemPerformanțaAcasă