Pierderea bruscă și de scurtă durată a conștienței, implicit imposibilitatea de a mai menține tonusul muscular este cunoscută medical sub termenul de sincopă, iar popular sub termenul de leșin. Persoanele cu sincope își recapătă starea de alertă imediat după ce redevin conștienți.
Sincopa este o afecțiune obișnuită și statisticile arată că circa 3% dintre adulții cu vârsta între 30 și 60 de ani au un astfel de episod o dată în viață; procentul se dublează la persoanele care trec de 75 de ani.
Sincopele pot avea numeroase cauze, dar pentru a se îmbunătăți managementul lor, sunt categorisite astfel:
• cardiace;
• non-cardiace;
• idiopatice.
Sincopa cardiacă poate fi dată de boli vasculare, cardiomiopatii, aritmii, disfuncții valvulare, ori poate să apară și în cazul unui infarct miocardic acut sau a unei disecții de aortă.
Cele mai frecvente care care duc la o astfel de sincopă sunt:
– aritmiile (mai ales cele ventriculare), când tulburările de ritm cardic interferează cu funcția de pompare a inimii;
– obstrucțiile cardiace din cadrul unor probleme de sănătate variate (embolii pulmonare, hipertensiune pulmonară, tamponadă cardiacă, cardiomiopatii);
– insuficiența cardiacă – inima nu face față nevoilor de pompare.
Sincopa non-cardiacă poate fi dată de răspunsul vasovagal (o stare de rău mediată de nervul vag) accentuat la durere, deshidratare, ortostatism, disfuncție vegetativă, tulburări psihiatrice sau poate să apară în cadrul unor boli neurovasculare. Pacientul are pulsul slab, lent, e palid și transpirat.
– Sincopa vasovagală sau cardio-neurogenică este cel mai frecvent tip (și mai ales la persoanele tinere), datorat unei scăderi bruște a tensiunii arteriale (fluxul de sânge către creier este scăzut). Inima pompează sânge cu putere, însă frecvența cardiacă nu se adaptează și nu poate menține presiunea coloanei de sânge.
– Sincopa situațională (un tip de sincopă vasovagală) apare atunci când sistemul nervos central este afectat de anumite situații prin care trece pacientul, precum deshidratare, stres emoțional, anxietate, frică, foame, durere, consum de alcool / droguri, hiperventilație, tuse puternică, golirea unei vezici prea pline, înghițirea unor boluri alimentare mari (de către pacienții cu afecțiuni esofagiene).
– Sincopa de tahicardie ortostatică posturală este dată de tahicardie (frecvență cardiacă foarte rapidă) și apare la câteva minute după ce pacientul care a stat așezat sau culcat se ridică în picioare.
– Sincopa neurologică este provocată de o afecțiune neurologică (de exemplu accident vascular cerebral, convulsia, atacul ischemic tranzitoriu). Se caracterizează prin tulburări de echilibru și/sau de vorbire, vertij, diplopie.
– Sincopa posturală (sau hipotensiune posturală) e cauzată de scăderea bruscă a tensiunii arteriale la schimbarea neașteptată a poziției corpului.
Leșinul în sine nu este o boală, ci un simptom (benign) al unei afecțiuni. Pacientul va experimenta, de regulă, următoarele semne și simptome:
• paliditate;
• transpirație;
• tensiune scăzută;
• respirație rapidă, superficială;
• extremități reci;
• vedere tulbure și auz înfundat;
• amețeală;
• confuzie;
• somnolență;
• dureri de cap;
• pierderea conștienței (persoana nu răspunde la stimului, dar își păstrează controlul asupra sfincterelor).
De multe ori, pacienții sunt conștienți că urmează să leșine, iar uneori pot preîntâmpina pierderea conștienței, dacă se așază sau se întind orizontal. Alteori, leșină fără niciun simptom. Caracteristic sincopei este faptul că pacientul își revine și se reface complet, deși poate să fie confuz sau să aibă încă simptome asociate bolii subiacente (de exemplu durere în piept în caz de infarct). Putând fi semn al unei afecțiuni mai grave, sincopa trebuie investigată și tratată corect.
Cardiologie la OCH
Pentru diagnostic, medicul va efectua examen clinic, istoric medical (e importantă medicația curentă a pacientului), monitorizare cardiovasculară (Holter EKG), verificarea tensiunii arteriale, investigații ale sistemului circulator, al celui respirator și al celui nervos, analize de laborator, electrocardiogramă, CT / RM.
Tratamentul este în funcție de cauza sincopei; pacienții fără afecțiuni cardiovasculare rareori necesită tratament medicamentos, în schimb vor primi o serie de indicații terapeutice:
– înlăturarea cauzei;
– evitarea încăperilor aglomerate sau supraîncălzite;
– evitarea deshidratării;
– ridicarea lentă din pat;
– evitarea meselor prea bogate și a băuturilor excitante.
În cazul persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare și care au o vârstă înaintată, prezența sincopei este un factor de prognostic rezervat.
De reținut: persoana care are o sincopă trebuie scoasă cât mai repede din această stare, altfel riscă o afectare ireversibilă a creierului. De aceea, în acordarea primului ajutor, veți așeza, în primul rând, picioarele pacientului deasupra nivelului corpului, apoi veți răsuci capul (care poate fi mai jos cu un nivel față de restul corpului) într-o parte, ca să se prevină blocarea căilor respiratorii cu limba. Dacă deja aceasta a blocat respirația, acționați rapid pentru deblocare. Dacă în cca 15-30 de secunde persoana nu își revine, începeți resuscitarea cardio-respiratorie.
Anunțați serviciul de urgență și stați lângă persoana leșinată până își revine și nu o părăsiți până ajunge ambulanța.
Consultați medicul pentru orice problemă de sănătate. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top și abordare multidisciplinară.
Informații și programări la telefon 0241480400.