Coronarografia sau angiografia coronariană este o procedură de diagnostic și tratament minim invazivă prin care se pot vizualiza în timp real vasele de sânge care hrănesc mușchiul inimii (arterele coronare).
Procedura se realizează în laboratorul de angiografie (cu regim de sală de operație), cu ajutorul razelor X și a unei substanțe de contrast, permițând depistarea îngustărilor (stenozelor) sau trombilor (cheagurilor de sânge) de la nivelul vaselor de sânge și, la nevoie, continuarea cu procedura de tratament (angioplastie).
Centrul de Cardiologie Intervențională și Chirurgie Cardiovasculară OCH
Coronarografia este folosită pentru diagnosticarea unor afecțiuni cardiace precum: boala coronariană (cauzată de formarea plăcilor de aterom), depistarea unor boli ale valvelor inimii, malformații cardiace congenitale sau insuficiență cardiacă.
Indicația de coronarografie este dată de medicul cardiolog, după un consult care presupune mai multe teste: EKG, ecografie cardiacă, teste de efort, CT cardiac. Uneori, coronarografia se efectuează în regim de urgență, dacă pacientul se prezintă cu simptome specifice de infarct miocardiac.
De reținut: la OCH, procedura de coronarografie este GRATUITĂ.
Dar, de obicei, procedura este programată, fiind indicată în cazul în următoarele situații:
– angină pectorală (dureri în piept, atât la efort cât și la repaus);
– amețeli / leșin în cazul pacienților cu factori de risc pentru boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, diabet zaharat, hipercolesterolemie);
– modificări pe EKG / la ecocardiografie sau rezultate anormale la test de efort;
– modificări ale unor examene biologice (de exemplu enzime cardiace);
– evaluarea pacienților care au suferit un infarct miocardic;
– evaluarea preoperatorie în diverse operații pe cord.
Monitorizare Holter EKG sau electrocardiograma ambulatorie
În vederea efectuării coronarografiei, pacientul va efectua un set complet de analize, EKG și ecocardiografie și va fi internat pentru o perioadă scurtă – e nevoie să stea sub supraveghere 24 de ore după efectuarea intervenției. În timpul procedurii, pacientul va suferi o anestezie locală, rămânând treaz și comunicând cu echipa medicală. Investigația se realizează în sala de angiografie, durează circa 30 de minute (incluzând partea de pregătire a pacientului); dacă e nevoie să se intervină terapeutic, atunci procedura se întinde până la 60 de minute.
Medicul cardiolog intervenționist va introduce un cateter (un tub subțire) printr-o arteră radială (de la încheietura mâinii) sau femurală (la nivel inghinal) pe care îl va ghida cu precizie, sub control radioscopic, până la nivelul arterelor coronare. Prin cateter se introduce substanța de contrast pe bază de iod care opacizează arterele și permite observarea circulației sângelui. Se obțin imagini în timp real pe monitoarele angiografului.
Angiografia este o procedură nedureroasă, cel mult e posibil ca pacientul să aibă o senzație ușoară de căldură în timpul injectării substanței de contrast.
Insuficiența cardiacă – afecțiune pe termen lung
Dacă există eventuale blocaje (ocluzii) sau stenoze (îngustări), se va efectua procedura de angioplastie cu balon (dilatarea arterelor) sau cu stent (montare de stent metalic, care permite circulația sângelui), tot prin cateter. Se poate monta un stent sau se pot monta mai multe, în cadrul aceleiași intervenții. La final, după extragerea cateterului, se realizează compresia la locul de puncție (încheietura mâinii sau zona inghinală), apoi pacientul este mutat în salon, unde va fi supravegheat și va bea multă apă, pentru a facilita eliminarea substanței de contrast. Dacă abordul a fost radial, pacientul se poate mobiliza imediat, deși e recomandat repausul la pat, dacă a fost femural, atunci va sta nemișcat la pat 12-24 de ore (în funcție de dificultatea intervenției și de tratamentul primit).
Coronarografia este o procedură destul de sigură, riscurile intervenției sunt minime (hematoame / sângerare la locul puncției, alergie la substanța de contrast – pentru care există soluții medicale), rare (insuficiență renală, lezarea arterelor prin care se introduce cateterul), extrem de rare (AVC, infarct miocardic, deces la pacienți cu boli severe asociate).
Dacă pacientul prezintă leziuni severe pe arterele coronare, atunci este recomandată intervenția chirurgicală cardiovasculară, de tip bypass.
După externare, persoana care a suferit o coronarografie, va respecta indicațiile primite și va continua să meargă la cardiologul curant, pentru evaluare periodică și tratament. În mod normal, pacientul își reia activitatea obișnuită după externare, având grijă să mențină zona puncționată cât mai uscată. Se evită practicarea sportului sau a activităților fizice intense pentru circa 2 săptămâni (dar nu și plimbarea zilnică) și e mai bine să se facă duș și nu baie în cadă pentru aceeași perioadă de timp.
Apelați la medic pentru orice problemă de sănătate.
La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top și abordare multidisciplinară.
Pentru informații și programări, ne puteți suna oricând la telefon 0241480400.