Stenoza pulmonară: variază de la afecțiune ușoară la severă

Stenoza pulmonară este îngustarea valvei pulmonare (sau a zonei din apropiere), care controlează fluxul de sânge din ventriculul drept al inimii în artera pulmonară. Artera pulmonară transportă sângele încărcat cu dioxid de carbon, făcând legătura dintre ventriculul drept al inimii și plămâni.

Valvele cardiace sunt structuri membranoase, în număr de patru, care permit circulația dirijată a sângelui între cavitățile inimii. Fiecare valvă a inimii se deschide și se închide în funcție de diferențele de presiune sangvină existente între cavitățile pe care aceasta le separă, împiedicând întoarcerea sângelui înapoi în camerele inimii. Valva pulmonară este situată între ventriculul drept și artera pulmonară; îngustarea ei duce la îngreunarea circulației sangvine.

Stenoza pulmonară - cauze

De obicei, boala valvulară pulmonară rezultă dintr-o problemă cardiacă care se dezvoltă înainte de naștere (defect cardiac congenital). Cu toate acestea, adulții pot dezvolta stenoză de valvă pulmonară ca o complicație a unei alte boli cardiovasculare.

Stenoza valvei pulmonare variază de la uşoară la severă. Unele persoane cu stenoză ușoară a valvei pulmonare nu observă niciun simptom și pot necesita doar controale medicale ocazionale. Stenoza valvulară pulmonară moderată sau severă poate necesita o procedură de reparare sau înlocuire a valvei.

Tipuri de stenoză pulmonară

Stenoza pulmonară poate fi de mai multe tipuri, în funcție de localizare și de gravitate:

– stenoza valvulară (cea mai frecventă formă, la nivelul valvei pulmonare propriu-zise);

– stenoza subvalvulară (la nivelul musculaturii de sub valva pulmonară);

– stenoza supravalvulară (la nivelul arterei pulmonare, deasupra valvei pulmonare).

Dacă este defect congenital, stenoza apare la făt, în viața intrauterină, în primele 8 săptămâni de dezvoltare și este bineînțeles prezentă la naștere. La adult, factorii de risc pentru dezvoltarea stenozei pulmonare sunt: febra reumatică, sindromul Noonan, sindromul carcinoid, rubeola.

Afectarea cardiovasculară în urma infectării cu COVID-19

Simptomele stenozei pulmonare

Semnele și simptomele stenozei pulmonare variază, în funcție de cât de mult este blocat fluxul sangvin. Unele persoane cu stenoză pulmonară ușoară nu au simptome; cei cu stenoză pulmonară mai severă pot observa mai întâi simptome în timpul exercițiilor fizice.

Semnele și simptomele stenozei valvei pulmonare pot fi similare cu ale altor afecțiuni cardiace și includ:

• cianoză (colorație albastră-vineție a pielii și a mucoaselor din cauza unei insuficiente oxigenări a sângelui);
• murmur sau suflu cardiac;
• oboseală excesivă în timpul efortului fizic;
• dificultăți de respirație, mai ales în timpul activității fizice;
• dureri în piept;
• pierderea cunoștinței (leșin);
• edeme ale picioarelor;
Complicațiile stenozei pulmonare sunt:
• endocardita (infecție a peretelui intern al inimii);
• insuficiența cardiacă (inima nu mai pompează corespunzător);
• tulburări de ritm cardiac (aritmii);
• hipertrofia ventriculară dreaptă (îngroșarea peretelui ventriculului drept).

Ecografia Doppler – metodă de investigație cardiovasculară

Investigații pentru stabilirea diagnosticului de stenoză pulmonară

Stenoza valvei pulmonare este adesea diagnosticată în copilărie. Cu toate acestea, este posibil să nu fie detectată decât mai târziu sau să apară în viața de adult. Medicul va face anamneza și un examen fizic; analizele suplimentare indicate, pentru depistarea afecțiunii și aprecierea gradului de severitate, sunt:

– ecografie Doppler periferică;
– electrocardiogramă (ECG sau EKG);
– ecocardiografie;
– radiografie toracică;
– CT / RMN;
– coronarografie (cateterism cardiac).

Stenoza pulmonară - tratament

„Tratamentul este personalizat, în funcție de tipul și severitatea stenozei, de vârsta pacientului și a stării generale de sănătate. Cazurile ușoare sunt, de regulă, monitorizate și nu necesită întotdeauna tratament. Cazurile moderate / severe indică medicație pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea funcției inimii și posibil o intervenție minim invazivă: valvuloplastie cu balon (care poate îmbunătăți fluxul sangvin și poate reduce simptomele stenozei valvei pulmonare) sau o intervenție chirurgicală de înlocuire a valvei pulmonare” explică dr. Marius Militaru, medic primar chirurgie cardiovasculară la OCH.