Mulți europeni cred încă, în mod eronat, că antibioticele sunt eficiente împotriva răcelii sau a gripei. Cu toate acestea, ele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene, nu și a virusurilor. Termenul „antibiotic” înseamnă, literal, „împotriva vieții”, iar în acest caz, împotriva microbilor.
În 1928, Alexander Fleming, bacteriolog, a descoperit, aproape din întâmplare, primul antibiotic natural, penicilina. Omul de știință lucra în laboratorul său de la Spitalul St. Mary's din Londra, iar în cadrul unuia dintre experimentele sale a observat colonii ale bacteriei comune Staphylococcus aureus care fuseseră deteriorate sau ucise de mucegaiul ce crescuse pe același vas Petri și a stabilit că mucegaiul producea o substanță care putea dizolva bacteriile. A numit această substanță penicilină, după numele mucegaiului Penicillium care o producea. În scurt timp, alți cercetători din Europa și Statele Unite au început să recreeze experimentele lui Fleming și au reușit să producă suficientă penicilină pentru a începe să o testeze pe animale și apoi pe oameni. Companiile farmaceutice au fost foarte interesate de această descoperire și au început să producă penicilină în scopuri comerciale. La mijlocul și sfârșitul anilor 1940, a devenit accesibilă pentru publicul larg, iar titlurile ziarelor au salutat-o ca pe un medicament miraculos. Odată cu succesul penicilinei, a început cursa pentru producerea altor antibiotice.
Antibioticele sunt astăzi un grup larg de medicamente (peste 100) care tratează și previn infecții bacteriene diverse, de la cele minore, până la cele care amenință viața. În cei peste nouăzeci de ani de când sunt folosite, antibioticele au salvat milioane de oameni de moarte și de suferința prin infecții. Antibioticele au reprezentat un progres medical uriaș, de care încă ne folosim și de care omenirea are nevoie. De care însă abuzăm, mai ales prin automedicație.
500.000 de români iau zilnic acest medicament, mulți fără indicație medicală precisă. Nu suntem totuși unicii de pe planetă care luăm antibiotice fără rost, de aceea Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) marchează anual Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, pe 18 noiembrie; mai mult, în fiecare an, între 18-24 noiembrie, Săptâmâna Mondială de Conștientizare a Consumului de Antibiotice își propune să aducă în atenția noastră, a tuturor, impactul pe care îl are rezistența la anitibiotice și să încurajeze cele mai bune practici care să ducă la evitarea răspândirii acesteia.
Rezistența la antibiotice este o amenințare la sănătatea populației lumii, suntem cu toții responsabili de prevenirea situației. În mod corect, dozele terapeutice sunt prescrise doar de medic și se iau exact după indicația acestuia; uneori, chiar după prima doză, bolnavul se simte bine, simptomatologia se ameliorează, iar tentația este să se renunțe la ciclul complet indicat de terapeut. Însă microbii pentru care luăm antibiotice sunt rezistenți, nu mor după o doză sau două, rămân în organism, devin mai rezistenți și riscăm în acest fel o agravare a bolii. De aceea cura de antibiotice va fi de exact câte zile a prescris medicul și doar când acesta l-a prescris.
Bunele practici în prevenirea și controlul infecțiilor implementate în cadrul Ovidius Clinical Hospital
Ovidius Clinical Hospital, cel mai mare spital privat din Sud-Estul României, cultivă performanța medicală în beneficiul pacientului. Spitalul este modern, având încă de la deschidere circuite interne pentru pacienți, dotat cu aparatură de top și un colectiv medical excepțional. OCH este alături de comunitatea medicală românească, europeană și mondială și atrage atenția pacienților săi că antibioticul este un medicament care cere prescripție medicală, pentru a se putea beneficia și astăzi, dar și mâine de calitățile sale în tratarea infecțiilor. Consumul abuziv și automedicația duc la risc crescut de rezistență la antibiotic și pacientul își poate pune viața în pericol exact când ar avea mai mare nevoie de acest tratament țintit. În plus, prevenirea posibilelor infecții cu bacterii se face prin spălărea mâinilor, pregătirea mâncării în condiții de igienă, vaccinarea și evitarea contactului cu persoane infectate.
OCH este alături de comunitatea medicală românească, europeană și mondială și atrage atenția pacienților săi că antibioticul este un medicament care cere prescripție medicală, pentru a se putea beneficia și astăzi, dar și mâine de calitățile sale în tratarea infecțiilor.