Tromboembolismul venos

Tromboza este dată de existența unui tromb – un cheag anormal de sânge care se formează într-un vas de sânge (de cele mai multe ori la nivelul unei vene de la picioare) și poate migra în sistemul circulator, ducând la ischemia anumitor zone. La unul din 10 pacienți diagnosticați cu tromboză poate să apară un eveniment trombotic, care presupune detașarea trombului de pe peretele vasului unde s-a format și circulația sa liberă prin vasele de sânge, ceea ce duce la un risc de a se astupa o arteră (cel mai frecvent la nivel pulmonar – embolie pulmonară).

Aceste cheaguri se dezvoltă de obicei în partea inferioară a piciorului, coapsei sau pelvisului, dar pot apărea și în braț. Incidența bolii tromboembolice în populația generală globală este de 1 la 1.000 de persoane anual și crește odată cu înaintarea în vârstă.

Tromboza este o cauză frecventă de îmbolnăvire și mortalitate, unul din patru decese (conform statisticilor din 2010) fiind urmarea unei afecțiuni cauzate de trombi.

Afecțiunile tromboembolice se împart în:

– afecțiuni trombotice arteriale (boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral ischemic);
– afecțiuni trombotice venoase (tromboembolia venoasă și embolia pulmonară).

Tromboza venoasă poate fi profundă (tromboembolism venos) sau superficială, mai ales la nivelul venelor de la picioare, de cele mai multe ori în legătură cu boala varicoasă (fiind o patologie a venelor și nu tromboză).

Tromboza venoasă profundă (TVP) este o complicație majoră la pacienții cu intervenții chirurgicale în zona abdominală sau în sfera ortopedică, însă și în cea oncologică sau alte boli cronice. Dacă nu este tratată corespunzător, tromboza venoasă profundă se poate complica cu tromboembolie pulmonară. Embolia pulmonară apare atunci când un cheag de sânge se blochează într-o arteră din plămân, blocând fluxul sangvin către o parte a plămânului. Cel mai adesea, cheagurile de sânge pornesc de la picioare și urcă prin partea dreaptă a inimii și ajung în plămâni. Tromboembolismul pulmonar este principala cauză de deces la pacienții de peste 65 de ani spitalizați și la gravide.

Tromboembolismul venos este o afecțiune medicală subdiagnosticată și gravă care poate provoca invaliditate și deces, dar care, totdată, poate fi prevenită.

„Tromboembolismul venos nu este întotdeauna ușor de diagnosticat, datele statistice ne arată că aproape jumătate dintre pacienții cu tromboză venoasă pelvină sau de coapsă prezintă tromboembolism pulmonar, fiind asimptomatici. Deși 70% dintre pacienții cu tromboembolism pulmonar prezintă tromboză venoasă profundă, în medie, doar 30% dintre ei se manifestă clinic” relatează dr. Valentin Leica, medic specialist cardiologie și medicină internă la OCH.

Bolile cardiovasculare – tipuri, factori de risc, diagnosticare

Cea mai gravă complicație a TVP apare atunci când o parte a cheagului se desprinde și călătorește prin fluxul sangvin până la plămâni, provocând un blocaj (embolie pulmonară). În cazul în care cheagul este mic și tratamentul adecvat, pacientul afectat se poate recupera după embolia pulmonară (EP). Cu toate acestea, ar putea exista unele leziuni la nivelul plămânilor. În cazul în care cheagul este mare, acesta poate împiedica sângele să ajungă la plămâni și este fatal.

În plus, între o treime și jumătate dintre persoanele care au o TVP vor avea complicații pe termen lung, cauzate de daunele pe care cheagul le provoacă valvelor din venă (sindrom post-trombotic). Persoanele cu sindrom post-trombotic prezintă simptome precum umflături, durere, decolorare și, în cazuri severe, descuamări sau ulcere în partea afectată a corpului. În unele cazuri, simptomele pot fi atât de severe încât duc la invaliditate. Pentru unele persoane, tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară pot deveni o boală cronică – aproximativ 30% dintre persoanele care au avut o TVP sau o EP sunt expuse riscului de a avea un alt episod.

Pe lista factorilor de risc pentru TVP sunt:

– imobilizarea la pat (statul alungit îndelungat) după intervenții chirurgicale majore, în special cele care implică abdomenul, pelvisul, șoldul sau picioarele;
– fracturi / mișcare limitată (imobilizare gipsată);
– paralizii;
– sarcina;
– statul așezat pentru mult timp, în special cu picioarele încrucișate;
– creșterea estrogenului (pilule contraceptive, terapia de substituție hormonală, utilizată uneori după menopauză);
– anumite boli cronice (de inimă, de plămâni);
– cancerul și tratamentul acestuia;
– boala inflamatorie intestinală (boala Crohn sau colita ulcerativă);
– TVP sau EP anterioare (inclusiv antecedente familiale de TVP sau EP);
– vârsta;
– obezitatea;
– un cateter de venă centrală;
– tulburări de coagulare (moștenite).

Aproximativ jumătate dintre persoanele cu tromboză venoasă profundă nu au niciun simptom. Cele mai frecvente simptome ale TVP care apar în partea afectată a corpului sunt:

• durere și sensibilitate (de intensitate variată, de la senzație dureroasă la crampe, de la durere ușoară la severă);
• edem;
• distensia venoasă (creșterea calibrului venei, comparativ cu artera de lângă ea);
• înroșirea sau decolorarea pielii;
• senzația de căldură.

Dacă pacientul are oricare dintre aceste simptome, trebuie să consulte medicul de urgență.

EKG – test pentru starea de sănătate a inimii

Embolia pulmonară poate să fie asimptomatică; în caz de manifestare clinică, semnele și simptomele de EP pot include:

• dificultăți de respirație;
• bătăi mai rapide decât în mod normal sau neregulate ale inimii;
• durere sau disconfort toracic (care de obicei se agravează la o respirație profundă sau la tuse);
• tuse cu sânge;
• tensiune arterială foarte scăzută, amețeli / leșin.

La oricare dintre aceste simptome, trebuie să solicitați imediat ajutor medical.

„Diagnosticarea tromboembolismului venos include examen clinic, teste de sânge, electrocardiogramă (EKG), ecografie Doppler, teste imagistice. Tratamentul își propune să amelioreze simptomele la nivelul membrului afectat și să prevină moartea prin embolie pulmonară și formarea de cheaguri de sânge în viitor. Tratamentul presupune terapie imediată (de obicei anticoagulantă) și terapie pe termen lung (pentru prevenirea extensiei trombozei și a recurenței evenimentelor trombotice), plus terapie compresivă. Medicamentele sunt utilizate pentru a preveni și trata TVP. Ciorapii de compresie sunt uneori recomandați pentru a preveni TVP și pentru a ameliora durerea și umflarea. În cazurile severe, ar putea fi necesară îndepărtarea chirurgicală a cheagului de sânge”, recomandă dr. Leica.

De reținut: un cheag de sânge într-o venă profundă a piciorului, pelvisului și, uneori, a brațului, se numește tromboză venoasă profundă (TVP). Acest tip de cheag de sânge nu provoacă atac de cord sau accident vascular cerebral.

Un cheag de sânge într-o arteră, de obicei în inimă sau în creier, se numește tromboză arterială. Acest tip de cheag de sânge poate provoca atac de cord sau accident vascular cerebral.