Când straturile peretelui abdominal sunt slăbite, sau se rup, apar herniile ventrale, conținutul abdomenului fiind împins în afară prin zona afectată. Neplăcut, nu-i așa? Umflătura, care arată uneori ca un săculeț, este vizibilă și provoacă disconfort, așa că trebuie luate măsuri imediate. Cum tehnologia a avansat foarte mult, acest gen de traumă poate fi tratat prin abord-ul chirurgical retromuscular, fără urme vizibile. Ce înseamnă acest lucru? Ne răspunde echipa de chirurgie care se ocupă de astfel de proceduri delicate la Ovidius Clinical Hospital, Dr. Alina Vîncă, medic primar chirurgie generală și Dr. Mihai Hrițcu, medic primar chirurgie generală, ambii fiind absolvenți ai cursului de Lap Ventral Hernia / Lap Component separation eTEP.
„Abordul retromuscular în cura chirurgicală a herniilor ventrale (epigastrice, supraombilicale, ombilicale și diastazisul mușchilor drepți abdominali supra și subombilical) reprezintă o tehnică nouă, de anvergură, prin care abordul peretelui abdominal se face endoscopic prin spațiul retromuscular la nivelul tecii posterioare a mușchilor drepți abdominali spre deosebire de tehnica laparoscopică unde abordul este intraperitoneal”, explică Dr. Alina Vîncă.
„Este o modalitate de reparare a peretelui abdominal prin sutura defectului parietal și montarea unei meșe sintetice în spațiul creat în spatele mușchilor drepți abdominali”, adaugă Dr. Mihai Hrițcu.
Această metodă nu poate fi realizată în orice unitate spitalicească. Însă pentru că la OCH are rezultate senzaționale, Dr. Hrițcu povestește exact care îi sunt beneficiile:
„Tehnica este cea mai recomandată modalitate de reparare a peretelui abdominal în momentul actual pentru că realizează cea mai bună reluare a funcției acestuia. Realizată corect, îmbunătățește funcția peretelui abdominal destabilizată de intervențiile chirurgicale, pe care pacientul se poate să le fi suferit anterior, sau de defectele herniare primare. Montarea unei meșe sintetice în spatele mușchilor drepți abdominali, într-un strat bine vascularizat, favorizează integrarea acesteia în timp cât mai redus, iar prin faptul că meșa nu este în contact cu organele intraabdominale sau în grăsimea subcutanată, previne o multitudine de complicații asociate acestor intervenții de reconstrucție.”
„Acest tip de intervenție necesită tehnici chirurgicale avansate și se adresează unei echipe cu experiență în chirurgia laparoscopică deoarece presupune disecții în spații virtuale ale peretelui abdominal și un abord deosebit al spațiului retromuscular, acest prim timp al intervenției fiind unul decisiv în efectuarea acestei tehnici”, adaugă Dr. Vîncă.
Totul sună foarte bine până aici, dar pacientul este cel care experimentează metoda pe propria piele, așa că trebuie să știe exact la ce să se aștepte. Dr. Hrițcu ne spune:
„Intervenția se realizează sub anestezie generală în mod obligatoriu și poate să varieze ca durată în funcție de complexitatea defectului parietal și experiența echipei chirurgicale. Pentru defectele mici și unice durata intervenției minim invazive este de 90-120 de minute”
La OCH, pacientul este spitalizat după acest tip de intervenție 24-48 ore, perioadă în care se mobilizează foarte bine. La doar 2 ore postoperator își poate relua alimentația, iar la 4 ore poate să bea chiar și o cafea. Durerea resimțită este minimă, fiind comparabilă cu o febră musculară după un antrenament. După externare își reia viața complet. Poate conduce mașina, poate mânca ce dorește, tot ce are de evitat este efortul pentru 1-2 luni.
Este important de știut ca nu orice hernie ventrală poate fi supusă unui abord retromuscular. Dr. Alina Vîncă menționează că : “Pentru a stabili dacă această tehnică se pretează unui pacient, acesta va fi îndrumat la un consult chirurgical în cadrul căruia se va decide oportunitatea efectuării tehnicii endoscopice retromusculare”.
Această tehnică de reparare a peretelui abdominal se realizează cu succes în cadrul OCH datorită materialelor de cea mai bună calitate folosite în repararea defectelor parietale, aparaturii moderne și a celor mai bune condiții de spitalizare și îngrijire postoperatorie. De asemenea, rata 0 de infecții postoperatorii contribuie decisiv la succesul acestei metode, fiind cunoscut faptul că orice contaminare a meșei montate duce inevitabil la respingerea acesteia de către organism și la intervenții ulterioare multiple. Nu în ultimul rând, experiența echipei anestezico-chirurgicale este de o reală importanță, în cadrul OCH realizându-se cu succes multe astfel de intervenții în ultimii ani.
Intervențiile endoscopice de reconstrucție a peretelui abdominal necesită o experiență mare în chirurgia laparoscopică și pot fi realizate doar de chirurgi bine antrenați în tehnicile complexe de sutură minim-invazivă. De aceea pacientul care beneficiază de ele, pleacă de la OCH un om sănătos, gata să își reia viața fără nici un fel de probleme.