Scleroză multiplă - diagnosticare și tratament la Ovidius Clinical Hospital

Scleroza multiplă este un diagnostic pe care mulți nu îl înțeleg atunci când îl primesc. Unul dintre motive este spaima pe care o generează instinctiv această boală despre care majoritatea știe un singur lucru: duce pacientul la invaliditate. Dar acest lucru nu este valabil mereu. Cunoscută și sub denumirea de scleroză în plăci, scleroza multiplă este o afecțiune a sistemului nervos central în care sistemul imunitar atacă mielina.

„Manifestările neurologice sunt versatile, fiind determinate de variabilitatea localizării și extinderii focarelor de demielinizare. Boala evoluează cu pusee, unele cu remisie aproape totală, altele cu progresie continuă, creând forme benigne, respectiv forme grave”, lămurește lucrurile Dr. Stella Prutean, medic primar neurologie în cadrul Ovidius Clinical Hospital.  

Scleroza multiplă este cel mai frecvent diagnosticată la adultul tânăr de vârstă mijlocie. Incidența bolii este de 2-3 ori mai mare la femei, decât la bărbați, iar la copii este foarte scăzută, până la 0.4 %.

„Riscul de a dezvolta primele simptome ale bolii crește cu vârsta, atingând un maxim la 30 de ani. Riscul rămâne ridicat în a patra decadă de viață, scade apoi rapid și devine redus în a șasea decadă. Țările nordice sunt considerate a avea cel mai mare risc pentru această boală. În România au fost făcute studii în care se remarcă trei zone cu frecvența ridicată a bolii: Nord-Vestul Transilvaniei, Nordul Moldovei și Sudul Olteniei. Cele mai mici prevalențe s-au găsit în județele de-a lungul Dunării și în județele riverane ale Marii Negre. Unele studii sugerează că riscul bolii poate fi provocat de lipsa vitaminei D și a expunerii la soare”, a completat medicul de la OCH.

În plus, aproximativ 15% dintre pacienții cu scleroză multiplă au o rudă afectată, riscul cel mai mare fiind pentru frați sau surori.

Există patru tipuri de scleroză multiplă:

1. Scleroză multiplă recurent remisivă – cea mai frecventă formă a bolii care afectează în general persoanele ce depășesc vârsta de 40 de ani. Episoadele apar la intervale de zile, luni, ani, iar durata unui puseu nu depășește 24 de ore.
2. Scleroză multiplă primar progresivă – se manifestă printr-un declin gradual, însă pot apărea și perioade de latență.
3. Scleroză multiplă secundar progresivă – secundară altei forme de scleroză multiplă. Evoluția este rapidă, apare handicapul iar recuperarea este dificilă.
4. Scleroză multiplă progresivă recidivantă – cea mai agresivă formă, cu evoluție rapidă, episoade violente și simptomatologie severă.  

”Semnele și simptomele precoce pot fi uneori atât de neînsemnate încât cel mai adesea sunt ignorate, iar cele mai puțin frecvente sunt atât de acute încât aduc pacientul direct la medic.

Pacienții se plâng de slăbiciune sau amorțeli în membre, lipsa de coordonare a mișcărilor, senzația de corset la nivelul trunchiului, flexia gâtului poate induce o furnicătura sau senzația de curent electric ce iradiază pe umeri și spate, acuză durere orbitară agravată de mișcările oculare și scăderea parțială sau totală a vederii la un ochi. Un simptom important este astenia accentuată în timpul tratamentului balnear, după expunere prelungită la soare, după efort fizic, după febră. Sunt foarte rare cazurile când boala a debutat cu crize convulsive, nevralgii de trigemen sau vertij”, ne informează Dr. Prutean.  

Diagnosticarea sclerozei multiple

Pentru confirmarea diagnosticului există o ordine a simptomelor:

• nevrită optică
• paresteziile
• deficitul motor

Medicul ne explică exact cum se face diagnosticarea în cazul acestei boli:

„Diagnosticul este dificil și se poate pune doar în timp. Prognosticul este imposibil de prevăzut. Sunt cazuri frecvente când bolnavii sunt tratați ani de zile ca nevrotici. Scleroza multiplă se diagnostichează cu ajutorul imagisticii, potențialelor evocate vizual și examinărilor de laborator a lichidului cefalorahidian. Marea majoritate a pacienților cu diagnostic clinic de scleroză multiplă vor avea modificări în LCR (celularitate crescută, proteine totale, gama globuline și benzi oligoclonale). La ora actuală determinarea benzilor oligoclonale în LCR este cel mai utilizat test pentru această boală. RMN-ul cu substanță de contrast identifică plăcile simptomatice și asimtomatice de la nivelul structurilor sistemului nervos central. Leziunile din scleroza multiplă au aspect diferit față de leziunile vasculare, au forme diferite și respectă alte teritorii cerebrale. Atunci când datele clinice indică o singură leziune la nivelul sistemului nervos central, se recomandă alte teste fiziologice sensibile, ce pot detecta leziunile. Acestea includ potențiale evocate vizual, somestezice, auditive.”   

Tratamentul sclerozei multiple

Tratamentul presupune tratarea puseelor, prevenirea lor, tratament simptomatic, prevenirea și tratarea complicațiilor, prelungirea remisiunilor și un regim igieno-dietetic adecvat. Medicul OCH detaliază:  

„Alimentația are un rol important la pacienții afectați de scleroză multiplă. Sunt necesare alimente bogate în acizi grași esențiali, acid linoleic, acid anehidanic, acid alfalinoleic. Sunt interzise alimentele ce conțin margarină, cacao, conservanți, cipsuri, sticksuri, alcoolul și tutunul.Tratarea puseelor acute sau subacute se face prin administrarea intravenoasă a costicosteroizilor, care este în general suficientă pentru a opri faza acută. Imunostimularea este o altă metodă terapeutică”.

Pacientul diagnosticat cu scleroză multiplă este introdus într-un program național de tratament al bolii. Din cauza acestei boli invalidante pacienții rămân cu handicap motor, senzorial, de coordonare cognitiv și psihic. Din aceste motive aceștia beneficiază de tratament simptomatic, psihoterapeutic și fizioterapeutic.  

Calitatea vieții pacientului cu scleroză multiplă

„Calitatea vieții pacientului cu scleroză multiplă depinde de forma de boală pe care o are, cu ce handicap se confruntă, ce suport psiho-social are, precum și momentul în care a fost diagnosticat. Pacienții trebuie de asemenea instruiți cum să-și conserve energia. Mișcările pasive îl ajută pe pacient pentru prevenirea spasticitătii, atrofiei musculare. Tratamentul antialgic este benefic pentru nevralgiile de trigemen, dorsalgii, dureri abdominale. În scleroza multiplă se instalează o durere cronică de tip central care este dificil de tratat, de aceea se instituie tratament fizioterapeutic, medicamentos (anxiolytic, antidepresiv), psihoterapeutic”, spune Dr. Prutean.