Din păcate, cancerul genital feminin se poate dezvolta în orice segment al aparatului genital. Cele mai frecvente localizări sunt la nivelul colului uterin, la nivelul uterului și la nivelul ovarului. Gravitatea este diferită în funcție de localizare, astfel, de exemplu, neoplasmul tubar este mult mai agresiv decât cel al ovarului. Pentru că în România apar peste 3000 de cazuri noi de cancer de col uterin în fiecare an, am vorbit despre această maladie cu Prof. Univ. Dr. Ion Așchie, medic primar chirurgie generală la Ovidius Clinical Hospital:
“La noi în țară se descoperă boala frecvent în stadiul II, uneori stadiul III și rar în stadiul I. Acest lucru se întâmplă în mare parte din cauza abandonării screening-ului de col uterin. În țările unde acest lucru se întâmplă în continuare, cum ar fi SUA, frecvența neoplasmului colului uterin a scăzut fiindcă stă la îndemâna doctorului să diagnosticheze destul de precoce această boală. Un alt motiv pentru care această boală se diagnostichează în stadii mai târzii la noi este educația populației. Frecvența cancerului de col uterin este mai mare în cazul în care se produc infecții cu virus papilomatos, infecții care au la dispoziție vaccinarea. Dacă vaccinarea se produce înaintea infectării este un mare beneficiu. Femeile care sunt vaccinate între 19 și 26 de ani (răspunsul imun cel mai intens este între 9–15 ani. În România vaccinarea se face între 11–14 ani) sunt cu 70% mai protejate decât populația nevaccinată.”
Ovidius Clinical Hospital este una dintre puținele instituții spitalicești care are programe de screening în desfășurare atât pentru colul uterin, cât și pentru neoplasmul sânului.
“Referitor la terapie, ca în orice localizare neoplazică, cu cât stadiul este mai incipient cu atât terapia este mai eficientă și mai puțin agresivă. Dacă e să ne referim la colul uterin, sunt deosebit de importante raporturile pe care le are cu organele vecine, cum ar fi vezica urinară, ureter, rectul sau marile vase pelvine. Le amintesc prin faptul că în evoluție pot invada aceste structuri. Invadarea acestor structuri presupune terapii foarte agresive, chiar o chirurgie mutilantă precum exenterația pelvină anterioară sau pelvectomie totală. Ar fi nedrept să ne amintim despre aportul benefic al radiochimioterapiei la acești pacienți”, a adăugat Prof. Univ. Dr. Așchie despre tratamentul cancerului genital.
Cancerul corpului uterin este întâlnit mai frecvent la femeile care au depășit vârsta de 50 de ani. Ca și la nivelul colului, neoplasmul de corp uterin poate să fie diagnosticat prin RMN ca investigație imagistică, dar și prin histeroscopie și biopsie dirijată.
Aici avem un plus al tehnicii pentru că putem face histeroscopie, adică putem avea imaginea vizuală a cavității endouterine, și biopsie dirijată în funcție de localizarea leziunii. Altădată se practica chiuretajul biopsic, care era totuși o manevră oarbă, neghidată vizual. Și în neoplasmul uterin este aceeași situație, cu cât stadiul este mai incipient, cu atât terapia este mai eficientă și mai puțin mutilantă. La OCH avem computer tomograf, RMN și se practică și ecografia endovaginală.
Lucrurile însă capătă o altfel de întorsătură dacă vorbim de cancer ovarian.
“Cancerul ovarian este tipul de cancer care prezintă o particularitate cu totul deosebită. El începe prin a fi o tumoră ovariană și sfârșește prin a genera o boală peritoneală. Se produc implante neoplazice la nivelul seroasei peritoneale. Celulele neoplazice au un tropism cu totul aparte pentru peritoneu și în astfel de stadii evident că boala este avansată și terapiile sunt extreme de agresive. Dar în prezent sunt citostatice la care unele forme de cancer ovarian răspund surprinzător de bine. Altfel s-ar impune intervenții care constau în rezecții complexe multiorganice și vă puteți da seama că și evoluția postoperatorie este mult mai dificilă”, a explicat medicul.
Femeile trebuie să fie foarte atente cu privire la sănătatea aparatului genital în premenopauză și după menopauză. Cu toate acestea, 1-5 % din pacientele cu astfel de cancer sunt femeile tinere. De aceea, femeia, indiferent de vârstă, trebuie să fie atentă la primele manifestări de anormalitate pentru a efectua investigații la timp și a preîntâmpina orice boală.
“De exemplu, cancerul ovarian are o evoluție mai insidioasă. Orice durere frustă abdominală, orice eventuală tulburare de menstră poate să determine pacienta să facă o ecografie. Astăzi stă la îndemână oricui, aproape oriunde, să poată face o ecografie abdominală mai cu seama că această investigație este neinvazivă, nu produce durere și poate fi oricând repetată. Dacă rezultatul ecografic impune, se poate amplifica investigația imagistică. Dacă ne referim la cancerul uterin sau la cancerul de col uterin atunci orice scurgere anormală pe care o sesizează femeia sau o metroragie care apare după instalarea menopauzei trebuie să ridice bănuieli asupra unei patologii genitale iar pacienta să se adreseze medicului”, sfătuiește Prof. Univ. Dr. Așchie.
Cancerul genital se poate trata și prin intervenție chirurgicală laparoscopică
“Astăzi laparoscopia are o evoluție colosală. Practic este o explozie de tehnică laparoscopică începând din anii 90’ și astăzi chiar în clinicile de top ale lumii se și spune că orice operație care se practică clasic poate să fie efectuată și laparoscopic. Pe lângă chirurgia laparoscopică există astăzi ca noutate și chirurgia robotică.
Laparoscopia prezintă avantajul că, pe lângă faptul că micșorează cu totul deosebit calea de abord, oferă posibilitatea de stadializare mai bună – se poate recurge astfel la laparoscopia de diagnostic. Noi, la Ovidius Clinical Hospital, hotărâm felul în care se va interveni după stadializare”, ne-a povestit specialistul.
Ca să înțelegem mai bine ce se întâmplă cu pacientele care au trecut printr-o intervenție pentru tratarea cancerului genital, am vorbit cu Prof. Așchie și despre tratamentul postoperator al acestora.
“În primul rând țin la rigurozitatea clasică a îngrijirii pacientului chirurgical și în general a pacientului. Nu sunt pentru a abandona supravegherea umană a pacientului în postoperator pe seama aparatelor. Omul este o ființă vie și trebuie să aibă raporturi umane cu corpul medical. Din literatură vă pot spune că în Londra aproximativ 70% din spitalele private nu au asigurată supraveghere postoperatorie nocturnă, ceea ce înseamnă că nu au un spațiu rezervat terapiei postoperatorii. Cu siguranță există și spitale private care au acest serviciu, dar majoritatea nu îl au, și supravegherea postoperatorie nu revine unui personal specializat pentru așa ceva. Un lucru foarte important.
Spitalul OCH are 5 paturi de terapie intensivă din care 1 este în izolator. Aici supravegherea este permanentă atât cu asistentă, cât și cu medic reanimator ceea ce reprezintă un mare avantaj. În secția de terapie intensivă există aparatură specială care permite vizualizarea atât a pacientului cât și a datelor sale medicale, prin intermediul camerelor video, în orice moment, chiar și de acasă. Pe langă aceste elemente, postoperator este esențială și aplicarea terapiei clasice care impune o bună hidratare a pacientului si o mobilizare cât se poate de precoce. In acest sens spitalul beneficiază și de kinetoterapeut care se duce la reanimare și face masaj terapeutic pacientului chiar dacă acesta încă nu a apucat să se dea jos din pat. Aplicarea kinetoterapiei este foarte importantă în recuperarea postoperatorie a pacienților.”
În abordarea și tratamentul cancerului genital, o echipă specializată într-un spital cu toate dotările de care are nevoie pacientul este standardul pe care îl merită orice persoană aflată într-o astfel de situație. La Ovidius Clinical Hospital pacienții sunt o prioritate, de aceea se fac eforturi susținute și constante pentru ca oricine trece pragul spitalului să beneficieze de cele mai bune servicii medicale.