Dislipidemiile reprezintă creșterea peste valorile normale a "grăsimilor" din sânge. Sub această definiție simplistă, se ascunde un grup eterogen de anomalii biochimice și o problemă majoră de sănătate ce preocupă comunitatea medicală, indiferent de specialitate, dar în special medicii cardiologi.
Importanța problemei este dovedită și de faptul că pe parcursul a 5 ani, între 2011-2016, în Europa, S.U.A. și în Mare Britanie au apărut nu mai puțin de 12 ghiduri oficiale de dislipidemii ale diverselor societăți medicale. Acest interes este justificat de faptul că dislipidemiile reprezintă unul din factorii majori de risc ai aterosclerozei, un factor modificabil, din fericire. Pentru cei mai puțin informați, ateroscleroza este un proces complex și progresiv ce afectează întregul sistem circulator cu reducerea semnificativă a speranței de viață.
Dr. Marian Anghel, medic primar gastroenterologie - medicină internă în cadrul Ovidius Clinical Hospital detaliază problema dislipidemiilor, oferind informații actuale.
"Dislipidemiile au două forme: primare (3%) și secundare (20%). În Olanda, există chiar o rețea de clinici de lipidologie care se ocupă în principal de hiperlipemiile primare. Amintesc câteva cauze ale dislipidemiilor secundare: obezitate, diabet zaharat, abuz de alcool, hipotiroidie, anumite medicamente (unele diuretice și beta-blocante neselective). Ce știm actual despre acest subiect și ce ar trebuie să facem? În cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie (ESC), desfășurat la Roma, s-a lansat ghidul de dislipidemii semnat în comun cu Societatea Europeană de Ateroscleroză (EAS). Pe baza unor scoruri de risc de boli cardiovasculare, țările europene au fost împărțite (și aceasta este o noutate) în țări cu risc înalt (ex.: Cehia, Polonia, Serbia etc.) și foarte înalt (ex.: Albania, Bulgaria, Rusia, Ucraina etc.), unde mortalitatea de cauză cardiovasculară este dublă față de țări cu risc mic (ex.: Franța, Spania, Italia etc.), România încadrându-se la mijloc (risc înalt)", explică Dr. Marian Anghel.
Această împărțire are consecințe practice în sensul că la risc foarte înalt reducerea valorilor colesterolului cu tratament trebuie să fie mai mare. Practic, ce ar trebuie să facem ? În primul rând, să depistăm dislipidemia prin determinarea colesterolului total, LDL, HDL și a trigliceridelor. Cea mai importantă fracțiune lipoproteică sintetizată în ficat o reprezintă fracția LDL (colesterolul "rău"), prin legătura directă cu dezvoltarea aterosclerozei și prin faptul că poate fi scazută. HDL (așa-numitul colesterol "bun") este un parametru controversat; un studiu canadian recent care a folosit volume foarte mari de date arată că este mai puțin important pentru riscul de boală cardiovasculară.
Creșterea trigliceridelor reprezintă un alt potențial factor de risc independent. Depistarea trebuie realizată cât mai devreme, înaintea instalării bolii cardiovasculare, precum în cazul infarctului miocardic. Odată diagnosticată, se continuă cu tratamentul dislipidemiei, care se bazează nu doar pe medicamente, ci și pe schimbarea stilului de viață. Tratamentul cu medicamente trebuie continuat pe tot parcursul vieții, însă pacienții trebuie să știe că acestea au și reacții adverse, precum inducerea diabetului zaharat. Din acest motiv, schimbarea stilului de viață este esențială, fiind primul pas pentru a evita medicamentele.
Recomandările minimale de activitate fizică sunt: 30 minute/zi de exercițiu moderat (150 minute/ săptămână) sau 15 minute/zi de exercițiu intens (75 minute/săptămână). Dieta ar trebui să cuprindă cereale integrale, legume și fructe, pește, carne de pasăre, carne roșie slabă, lactate cu conținut redus de grăsimi etc. S-a remarcat că acizii grasi omega 3 din soia și pește sunt mai eficienți în reducerea colesterolului și a trigliceridelor decât acizii omega 6 continuți în uleiul de floarea soarelui. Aportul de glucide ar trebui limitat la cerealele integrale, fructe și legume. S-a constatat că zahărul nu este indispensabil oamenilor astfel că, într-un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății, este recomandată reducerea consumului acestuia la 5% din totalul caloriilor zilnice și o politică de suprataxare a sucurilor și a băuturilor dulci pentru descurajarea consumului. Obezitatea și sedentarismul care au crescut foarte mult în România în ultimii ani, în special la copii, poate induce diabet zaharat preococe, ce predispune la rândul său organismul la boli cardiovasculare.
"Medicamentele de bază continuă să facă parte din clasa numită statine. Pentru a se obține rezultate optime, acestea trebuie administrate în mod constant și continuu. Pe lângă efectul de scădere al colesterolului, acestea au și alte efecte favorabile (numite pleiotrope), antiinflamatorii și antioxidante asupra microcirculației. Neaprobat încă în Europa, la medicamentele deja cunoscute s-a adăugat unul foarte eficient, pitavastatina. O altă noutate o reprezintă anticorpii monoclonali inhbitori de PCSK9, care injectați subcutanat, scad impresionant, cu peste 50 % valoarea LDL (tratamentul având costuri ridicate)", menționează Dr. Marian Anghel, medic primar gastroenterologie în cadrul Ovidius Clinical Hospital.
În sfârșit, ca ultimă modalitate terapeutică în cazurile în care nu răspund la tratament se indică plasmafereza lipoproteinelor. Logic este ca, dacă măsurile de schimbare a stilului de viață nu sunt suficiente, tinerii ar trebui să fie tratați pentru limitarea formării plăcilor de aterom, iar vârstnicii pentru stabilizarea plăcilor deja formate. De menționat este că, în situația nefericită a producerii evenimentului cardiovascular, se administrează o doză mare de statină care trebuie menținută cel puțin un an de zile, chiar cu riscul apariției unui anume disconfort (majoritatea medicilor și a pacienților ignoră această recomandare de teama reacțiilor adverse). Revenind la clasificarea dislipidemiilor, cele primare numite hipercolesterolemii familiale, sunt importante deoarece afectează copiii.
Dacă adaugăm la zestrea genetică sedentarismul și obezitatea, ca și consecințe ale dietei neadecvate de tip fast-food, și faptul că nu se face screening la copii, rezultă o mare problemă. De ce? Fiindcă copiii nu pot fi tratați sub o anumită vârstă. Experiența utilizării medicamentelor la copii este mică, și în general sunt excluși din studii clinice. Apariția precoce a aterosclerozei la copii scade durata vieții, pentru care riscul de infarct miocardic între 20 și 40 de ani este de o sută de ori mai mare decât în restul populației).
În funcție de transmiterea genetică la copii, de la unul sau de la ambii părinți, riscul de deces este mare (mai mare în al doilea caz, majoritatea netrecând de 30 de ani). Studiile arată că în cazuri speciale, micii pacienți pot fi tratați de la vârsta de 7-10 ani. Și atunci ce poți face fără riscuri? Primul pas, și cel mai important, este educația copilului, combaterea sedentarismului și a alimentației nesănătoase.
Dislipidemia familială se pare că este mai frecventă decât s-a estimat și, datorită gravității evoluției sale, ar trebui să devină o parte a unui program național de screening. Există alte câteva situații particulare în legatură strânsă cu dislipidemiile, cum ar fi:
• Afectarea hepatică cunoscută ca "boala ficatului gras non-alcoolic" cuprinde un spectru larg, de la steatoză simplă la ciroză hepatică. Aceasta se asociază în 90% din cazuri cu obezitate și dislipidemie pe fondul unui aport caloric crescut. Ficatul gras este însoțit de boli cardiovasculare, boala cronică de rinichi, diabet zaharat. Poate progresa spre ciroză și cancer hepatic în cazuri cu predispoziție genetică cumulate cu factori de mediu, precum excesul de alcool. Nu există un consens asupra tratatamentului, dar toată lumea susține că dieta și scăderea în greutate influențează pozitiv această afecțiune.
• Dislipidemia asociată diabetului zaharat, numită și dislipidemie aterogenă este cea mai agresivă. Rudele de gradul I ale dibeticilor de tip 2 au frecvent același tip de dislipidemie și anume: LDL și trigliceride mari, HDL mic. În aceste cazuri, pe lângă dieta și schimbarea stilului de viață, este necesară adesea terapia combinată cu cel puțin două medicamente.
• Pancreatita acută la pacienții cu trigliceride crescute se află pe locul 3 (după litiaza biliară și consumul de alcool). Gradele de severitate ale creșterii trigliceridelor sunt: 1 moderat crescute (150-199 mg/dl), 2 crescute (200-399 mg/dl) și 3 foarte crescute (peste 500mg/dl). Conform unor studii efectuate în secții chirurgicale, s-a remarcat că severitatea și evoluția acestor forme de pancreatită este mai severă decât a celor biliare.
• Dislipidemia și obezitatea frecvent asociate sunt factori de risc pentru intervențiile chirurgicale abdominale datorită asocierii cu cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și insuficiența respiratorie. Aceștia au un risc mai mare de infectare a plăgilor, dar un risc crescut de complicații precum: infarct miocardic, infecții urinare, leziuni nervoase periferice.
Rămânând în domeniul chirurgiei, nu se poate ignora efectul benefic al intevențiilor bariatrice (adică de corectare a obezității prin diferite tipuri de operații) asupra dislipidemiilor și a diabetului zaharat de tip II. Acestea se pot efectua în condiții superioare și în cadrul Ovidius Clinical Hospital, echipa chirurgicală având o experiență deosebită.
S-a dovedit existența unei relații majore între dislipidemie și accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic, care sunt cele mai frecvente. Mai mult de 70% dintre pacienții prezentați în urgență au dislipdemie, având atât colesterolul total ridicat, cât și trigliceridele crescute, corelându-se cu riscul de AVC. Sunt date din ce în ce mai multe despre asocierea sindromului metabolic (din care dislipidemile fac parte) cu boala Alzheimer, cea mai frecventă boală neurodegenerativă. Efectele benefice pleiotrope ale statinelor se manifestă și asupra microcirculației cerebrale, dar și asupra activității neuronale. În mod particular, aproximativ 25% din colesterolul total se află în creier ca și constituent al membranelor neuronale, însă nu este sintetizat de ficat, ci de un tip de celule nervoase numite astrocite, și, prin urmare, terapia cu statine trebuie nuanțată la pacienții neurologici.
Apneea obstructivă de somn (AOS) are ca factori de risc obezitatea și sexul masculin, aproximativ 60% din pacienții cu această afecțiune având alterări ale metabolismului lipidelor și glucidelor. De aici rezultă asocierea cu riscul de hipertensiune arterială, de cardiopatie ischemică, de accident vascular cerebral și de diabet zaharat. S-a dovedit că terapia AOS are efect de scădere a colesterolului și chiar de creștere a HDL.
Rezumând informațiile expuse de Dr. Marian Anghel, se poate afirma că optimizarea stilului de viață reprezintă baza prevenției primare, aici intrând dieta hipolipidică, controlul greutății și exercițiul fizic regulat. Nutriția sănătoasă este o formă practică, ieftină și eficientă de evitare a diverselor boli cu potențial invalidant și poate fi urmată de toți cei ce vor să se bucure de viață.
Ovidius Clinical Hospital este un spital multidisciplinar conceput să ofere îngrijire de specialitate pacienților cu afecțiuni chirurgicale și medicale multiple, printre acestea numărându-se și afecțiunile cardiovasculare.