Arterele coronariene sunt vasele care transportă sângele spre mușchiul inimii. Atunci când arterele prezintă stenoză (îngustare), se restrânge fluxul de sânge spre miocard („mușchiul inimii”), iar inima nu va mai funcționa corect.
La o persoană sănătoasă, arterele sunt flexibile, stratul interior (endoteliu) al vaselor de sânge este neted, iar fluxul sangvin circulă fără „restricții”. Ateroscleroza coronariană se dezvoltă în timp, pe fondul unor depuneri neregulate la nivelul endoteliului arterial; astfel apar așa numitele „plăci de aterom”. Placa aterosclerotică debutează foarte devreme în viață, iar mai târziu progresează spre o leziune care este o cauză potențială a sindroamelor cardiace ischemice: angină pectorală sau echivalent, infarct miocardic și moarte subită.
Factorii de risc ai aterosclerozei
Există factorii modificabili, care țin de stilul de viață:
– lipsa de mișcare;
– alimentația nesănătoasă;
– fumatul;
Sau afecțiuni precum:
– obezitatea;
– diabetul zaharat;
– dislipidemia (colesterol crescut);
– hipertensiunea arterială.
Există factori de risc nemodificabili:
– înaintarea în vârstă (bărbați trecuți de 45 de ani, femei peste 55 de ani / la menopauză);
– istoric familial de cardiopatie ischemică;
– boli mentale severe.
De reținut: asocierea mai multor factori de risc va duce cel mai probabil la boală coronariană.
Semne și simptome de boală coronariană
În stadiile de început, ateroscleroza coronariană nu are manifestări. Când stenozele devin semnificative, apar și primele semne și simptome ale bolii de inimă:
• durerea în piept (angina pectorală);
• oboseala marcantă;
• senzația de lipsă de aer (dispnee, în special la efort);
• durerea în piept, care se întinde spre spate / gât / braț (cu transpirații excesive și respirație dificilă – semn de infarct miocardic);
• aritmii cardiace.
Bolile cardiovasculare la femei
Angina pectorală
Există mai multe tipuri de angină pectorală, în funcție de contextul în care apar și de manifestări:
– angina pectorală stabilă: apare în timpul activității fizice (angină de efort) și dispare când pacientul se odihnește sau cu medicație specifică;
– angina instabilă: este imprevizibilă și apare în repaus sau durerea pectorală se agravează și apare cu un efort fizic mai mic decât obișnuit; poate evolua spre infarct miocardic, se apelează serviciul de urgență medicală;
– angina Prinzmetal: nu se datorează bolii coronariene, este cauzată de un spasm în arterele inimii care reduce temporar fluxul sangvin; durerea toracică severă este principalul simptom;
– angina refractară: episoadele dureroase rămân frecvente, în ciuda medicației și a schimbărilor necesare în stilul de viață.
Se manifestă în principal prin:
• senzația de presiune sau strângere în spatele sternului, timp de 1-2 minute, care iradiază (tipic la nivelul mijlocului sternului) la baza gâtului, a umărului, pe brațul superior stâng, până la ultimele două degete sau/și în spate (între omoplați);
• durere apărută în piept la efort fizic (altădată suportat), frig, emoții.
Este indicată prezentarea la cardiolog, pentru evaluare, diagnosticare și tratament, mai ales că de obicei angina pectorală se asociază cu hipertensiunea arterială. Nediagnosticat și netratat corect, pacientul va suferi complicații.
Infarctul miocardic
Obstrucția (stenozarea) completă a vasului de sânge, ruperea plăcii de aterom și formarea unui cheag va duce la un atac de cord / infarct miocardic. Dacă se întrerupe alimentarea cu sânge și oxigen, celulele musculare ale inimii încep să sufere daune și să moară.
Infarctul miocardic se poate manifesta prin anumite simptome specifice:
• presiune severă, plenitudine, apăsare, durere sau disconfort în centrul pieptului care durează circa 20 minute;
• durere toracică ce apare împreună cu oricare dintre aceste simptome: transpirație, piele rece, umedă sau paloare; dificultăți de respirație; greață sau vărsături; amețeală sau leșin; slăbiciune sau oboseală inexplicabilă; anxietate (mai ales în cazul femeilor); puls rapid sau neregulat.
Pacientul are șansa de a fi salvat și recuperat, dacă se prezintă la medic în primele 4-6 ore de la debutul infarctului miocardic. Se prezintă de urgență la medic sau apelează la serviciul medical de urgență.
De reținut: Aceste manifestări clinice pot fi atenuate la bolnavii cu diabet zaharat și/sau la vârstnici, dar și aceștia pot semnala o modificare bruscă a stării generale.
Bolile cardiovasculare – tipuri, factori de risc, diagnosticare
Diagnostic și tratament
Pentru diagnosticarea bolii coronariene, cardiologul va indica efectuarea analizelor de sânge (în special pentru verificarea nivelului colesterolului și glicemiei), electrocardiogramă (EKG, pentru identificarea modificărilor apărute), ecografie cardiacă (pentru verificarea structurilor și funcțiilor inimii), holter EKG (pentru monitorizarea inimii și tensiunii arteriale timp de 24/48 de ore), test EKG de efort, coronarografie, CT de cord. Tratamentul medicamentos se va administra toată viața, în scopul reducerii simptomelor și al evitării apariției complicațiilor. Se vor menține cu strictețe nivelul normal al tensiunii arteriale și al colesterolului și se va controla diabetul zaharat. Dacă la coronarografie s-au depistat îngustări arteriale semnificative, se va recurge la tehnici de intervenție pentru restabilirea circulației normale a sângelui – angioplastie cu montare de stent, bypass coronarian.
Pacientul se va prezenta periodic la medicul său, pentru monitorizare și ajustarea tratamentului sau la apariția unor noi manifestări, ori la accentuarea celor existente.
Se impune, totodată, modificarea stilului de viață: renunțarea la fumat, scăderea în greutate, adoptarea unei diete alimentare echilibrate, activitate fizică regulată, consum moderat de alcool, evitarea stresului.
Apelați la medic pentru orice problemă de sănătate, faceți periodic screening-uri și evaluări medicale generale. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top și abordare centrată pe nevoi specifice.