Depresia – o boală comună în întreaga lume

Depresia este o afecțiune ce face parte din spectrul tulburărilor afective și fiecare tip de depresie are criteriile sale de diagnosticare. Persoana cu depresie este marcată de o tristețe persistentă și de pesimism; este posibil să aibă probleme în a-și desfășura normal activitățile zilnice și, uneori, poate simți că viața nu merită trăită. La starea depresivă a unei persoane pot contribui mulți factori, iar adesea un diagnostic de depresie se suprapune cu alte afecțiuni medicale și/sau tulburări mentale.

Conform OMS (2021), peste 300 de milioane de oameni suferă de depresie în întreaga lume. Depresia este o boală comună pe tot globul, cu aproximativ 3,8% din populație afectată (5,0% în rândul adulților și 5,7% în rândul celor peste 60 de ani). Depresia este diferită de fluctuațiile obișnuite ale dispoziției și de răspunsurile emoționale de scurtă durată la provocările din viața de zi cu zi. Mai ales când este recurentă și cu intensitate moderată sau severă, depresia poate deveni o stare gravă de sănătate. Statisticile OMS arată că în România 5% din populația generală suferă de depresie.

Specialiștii în sănătate publică susțin că depresia este deja a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, după afecțiunile cardiovasculare. Depresia nu este o simplă „slăbiciune” și nu poți pur și simplu „să scapi” de ea și poate necesita tratament pe termen lung. Majoritatea persoanelor cu depresie care apelează la specialiști se simt mai bine cu medicamente, psihoterapie sau ambele.

Impactul obezității asupra persoanei - sfatul psihologului

„Semnele și simptomele se pot deduce din interviu direct sau pe baza observațiilor obținute de la anturajul pacientului (familie, prieteni)”, spune dr. Cristina Cazan, medic primar psihiatrie în cadrul Ovidius Clinical Hospital.

Pentru multe persoane cu depresie, simptomele sunt de obicei suficient de severe, afectând performanța la locul de muncă, dar și activitățile sociale sau relațiile cu ceilalți (inclusiv familia). Deși depresia poate apărea și numai o singură dată în timpul vieții, oamenii au, de obicei, mai multe episoade. În timpul acestor episoade, depresivul poate avea următoarele simptome:

– sentimente de tristețe, deznădejde, îngrijorare, lipsă de valoare;
– anxietate, autoînvinovățire, obsesia eșecului;
– nevoia de a plânge;
– izbucniri de furie, iritabilitate sau frustrare;
– intoleranță față de ceilalți;
– schimbare de personalitate;
– tulburări fobice;
– incapacitatea de a se bucura de ceea ce înainte oferea plăcere;
– oboseală accentuată, lipsă de energie;
– apetit prea mare sau prea scăzut;
– modificări ale somnului;
– probleme de gândire, concentrare, memorie;
– greutate în a lua decizii și a-și desfășura activitățile cotidiene;
– probleme fizice (dureri de cap, de stomac, de spate, constipație, anomalii ale ciclului menstural);
– evitarea socializării (cu familia, prietenii, colegii);
– expresivitate pantomimică tipică;
– libidou scăzut;
– ideație delirantă;
– gânduri frecvente sau recurente despre moarte;
– gânduri suicidare, tentative de sinucidere sau sinucidere (mai ales la bărbații în vârstă).

Tipuri de depresie:

• Tulburare depresivă recurentă, dacă persoana afectată a avut cel puțin două episoade depresive (ușoară, medie, severă, cu sau fără elemente psihotice).
• Tulburare depresivă majoră (depresia majoră, clinică) are simptome intense sau copleșitoare care durează mai mult de două săptămâni. Aceste simptome interferează cu viața de zi cu zi.
• Tulburarea afectivă de tip disruptiv (probleme în autocontrolul emoțiilor și al comportamentelor, mai ales la copii și adolescenți).
• Depresie perinatală – poate apărea în timpul sarcinii și până la un an după nașterea unui copil. Simptomele depășesc „bebe blues”, care provoacă o tristețe minoră, îngrijorare sau stres. Mamele care suferă de depresia perinatală se simt extrem de vinovate, unele ajung să-și urască pruncul.
• Tulburare depresivă persistentă (distimie) – simptomele sunt mai puțin severe decât în depresia majoră. O persoană este diagnosticată cu distimie atunci când are o stare de spirit depresivă care durează doi ani sau mai mult.
• Tulburare disforică premenstruală – este o formă severă de tulburare premenstruală. Afectează femeile în zilele sau săptămânile premergătoare menstruației.
• Tulburare depresivă indusă de substanțe sau medicamente – se referă la simptome depresive, anxioase, psihotice sau maniacale care apar ca o consecință fiziologică a consumului de substanțe de abuz sau de medicamente. Poate apărea în timpul utilizării active, intoxicației sau sevrajului.
• Tulburarea depresivă secundară unei afecțiuni medicale – efect direct ale unei alte afecțiuni medicale.
• Tulburare afectivă sezonieră – debutează de obicei la sfârșitul toamnei și la începutul iernii. Adesea dispare în timpul primăverii și verii.
• Depresie psihotică – persoanele cu depresie psihotică au simptome depresive severe, acompaniate de simptome psihotice (iluzii sau halucinații).

Depresia nu are o cauză precisă, mai mulți factori concură la apariția afecțiunii: aceștia sunt de natură biologică, psihologică sau socială; fiecare persoană cu depresie deține una proprie generată de propriile experiențe.

Depresia apare atunci când există o vulnerabilitate preexistentă, activată de un factor sau altul. „Din punct de vedere psihologic, depresia are legătură cu trăiri, decizii din trecut. Chiar dacă pot fi găsiți markeri genetici, aceștia nu reprezintă o dovadă pentru existența genelor defecte. O cauză elocventă poate fi regăsită în tulburarea depresivă reactivă tulburărilor somatice.

Putem vorbi cu certitudine de factori de risc pentru depresie care într-un context clinic sunt relevanți”, precizează dr. Cazan, precum:

– istoric familial de boală depresivă (mecanisme de coping);
– episoade anterioare de depresie;
– tentative anterioare suicidare;
– sex feminin;
– vârsta sub 40 ani;
– perioada post partum;
– comorbidități medicale (durerea fizică continuă, anumite afecțiuni precum diabetul, cancerul, boala Parkinson);
– lipsa suportului social.

„În depresie funcționează mecanisme distorsionate de procesare a informației, ce au ca rezultat o viziune negativă asupra vieții, propriei persoane, viitorului. Comportamentele afective și motivaționale au la bază structuri cognitive prin care pacientul își organizează experiențele de viață, așa numitele ‘convingeri de bază’, care s-au format de-a lungul vieții, în urma interacțiunii cu persoanele și experiențele semnificative. Recunoașterea, diagnosticarea și tratarea depresiei sunt aspecte foarte importante, întrucât consecințele acestui dezechilibru emoțional pot atinge o dimensiune fatală: suicidul”, spune medicul psihiatru Dr. Cristina Cazan.

10 Sfaturi de la psihologul OCH pentru situații de criză

Toată lumea se poate simți tristă sau copleșită, din când în când. Cu toate acestea, dacă aveți simptome care durează două săptămâni sau mai mult, apelați la medic.

Specialistul va efectua o examinare fizică (uneori, depresia este urmarea unor afecțiuni), teste de laborator (pentru a se asigura că aveți valori ale sângelui normale) și va face evaluarea psihiatrică – întrebări despre simptome, gânduri, sentimente, comportament, istoric familial.

Pentru tratarea depresiei, majoritatea specialiștilor spun că medicația (antidepresivele) nu e principala opțiune de tratament, ci vine, dacă e necesar, după modificarea stilului de viață (exerciții fizice regulate, dietă sănătoasă, somn suficient și petrecerea timpului cu familia și prietenii), psihoterapie și terapie psiho-comportamentală.

Noua Policlinică OCH Constanța – servicii complete de diagnostic și tratament multidisciplinar