După doi ani de pandemie, iată că alte evenimente supun întregul glob pământesc la un stres de neimaginat. Românii, fiind atât de aproape de zona de conflict, resimt acest stres și mai mult. Frica a căpătat proporții uriașe odată cu modificarea paradigmei din ”există oare un risc ca țara noastră să fie atacată” în ”există riscul unui război nuclear”.
Psihologul Oana Marta, specialist în cadrul Ovidius Clinical Hospital din Constanța, vine cu explicații pentru starea noastră emoțională din aceste momente:
„Este absolut firesc ca în acest context să simțim teamă, nesiguranță, dar și dorință de apropiere mai mare decât de obicei. Primul instinct pentru mulți dintre noi este să ne uităm la știri în continuu sau să căutăm mai multe informații despre ce se întâmplă în Ucraina pe internet. Acest lucru nu este însă poate cel mai bun. Cum pacienții noștri, colegii, prietenii întreabă în ce fel să ne gestionăm emoțiile, am realizat o listă cu zece sfaturi verificate, testate, trăite.”
Sfaturile psihologului Oana Marta
1. Fiți conștienți de emoțiile pe care le aveți: dacă simțiți teamă, neliniște, revoltă, trăiți-le ca atare dar în liniștea minții voastre interioare, cu decență și discreție.
2. Stăpâniți-vă emoțiile. Ele sunt generate în interiorul vostru, de o parte a creierului, educat în așa fel în ani și ani. Nu încercați să vă calmați stârnind conflicte în relațiile cu ceilalți pentru a vă descărca.
3. Evitați scenariile. Opriți filmul pe care îl derulați în mintea vostră cu evenimente pe care doar vi le imaginați. Mai ales în această situație, care este complet nouă pentru noi toți, orice scenariu este doar o presupunere.
4. Urmăriți doar știrile unor jurnaliști profesioniști care nu induc temeri nefondate. Orice can-can, orice știre cu iz de bârfă, generează o secreție crescută de dopamină pe moment, dar pe termen lung induce și hrănește anxietatea.
5. Concentrați-vă pe ceea ce puteți controla. Conștientizați cu mintea matură că nu putem controla decât ceea ce ține de noi înșine, niciodată de ceilalți. Deci ceea ce puteți controla este cât bine și cât rău facem FIECARE.
6. Făceți-vă treaba pe care o aveți de făcut la serviciu, la școală sau acasă cu simț de răspundere. Nu lăsați lucruri neterminate în urma voastră, fiți oameni de încredere, de nădejde. Asta va ușura munca tuturor, atmosfera va fi mai relaxată și sentimentul de coeziune în grup va crește.
7. Nu faceți mai mult rău decât este deja. Dacă deja ați făcut binele pe care l-ați putut face susținând emoțional pe cei din jur, treceți la a nu face rău. Este foarte important să reușim să ne dăm seama când începem să facem rău celor din jur inducându-le teama. Să facem deci economie de emoții și să ne alegem cuvintele cu grijă dacă ele riscă să sperie persoanele fragile din jurul nostru, bătrâni, bolnavi, persoane cu depresie sau anxietate crescută.
8. Implicați-vă în acțiuni umanitare sau de binefacere. Încercați să ajutați cât puteți. Dacă nu aveți posibilitatea să puneți la dispoziție spații pentru refugiați, faceți ceea ce puteți: distribuiți informații, distribuiți un articol, scrieți un articol, nu vă zgârciți cu vorbele de susținere, oferiți din puținul pe care îl aveți atât cât vă permiteți. Oamenii de pretutindeni au arătat zilele astea câtă însuflețire pot avea în a oferi ajutor refugiaților. Și sunt decizii individuale, luate fără nicio obligație.
9. Nu faceți economie de îmbrățișări. Atunci când ne luăm în brațe pentru câteva secunde, secretăm oxitocină cât să ne ajungă o zi întreagă. Avem nevoie de acest hormon minunat care determină reducerea temerilor, crește optimismul și încrederea. Deci o îmbrățișare pe zi, cel puțin!
10. Rugați-vă, practicați relaxarea sau meditația. Oricare din aceste soluții vă este la îndemână, încercați să îi alocați mai mult timp ca de obicei. Trebuie să adormim puțin mintea rațională care produce scenarii nesfârșite. Relaxarea, rugăciunea au efecte de deconectare de la scenariile anxiogene.
Pentru informații și programări, ne puteți suna oricând la telefon 0241.480.400.
