Anevrism de aortă

Aorta este principala și cea mai mare arteră sangvină a corpului uman care distribuie sânge oxigenat către majoritatea organelor (cu excepția plămânilor).

Pleacă din inimă (ventriculul stâng), trece prin centrul toracelui (aorta toracică, formată din trei componente: aorta ascendentă, arcul aortei, aorta descendentă) și ajunge în abdomen (aorta abdominală, din care se despart două artere mai mici, arterele iliace). Din rădăcina aortei, pleacă arterele coronare ce transportă sângele către inimă).

Bolile cardiovasculare – tipuri, factori de risc, diagnosticare

Anevrismul de aortă este o dilatare patologică (nefirească) a unui segment din artera sangvină principală, rezultând o extindere cu aspect de balon, care are tendința să crească în continuare și astfel să se rupă. Peretele aortei are trei straturi; când stratul de la interior se slăbește și se rupe, este favorizată pătrunderea sângelui în stratul mijlociu, ceea ce reprezintă o disecție e aortă. Dacă toate cele trei straturi se rup, rezultă ruptura de aortă.
Ruptura și disecția de aortă sunt principalele cauze de deces în anevrismele de aortă.

Anevrismul de aortă abdominală

Tipuri de anevrism de aortă

În funcție de porțiunea de aortă dilatată, se întâlnesc trei tipuri de anevrism aortic:

• anevrism de aortă toracică (cazuri mai frecvente pe măsură ce persoanele înaintează în vârstă);
• anevrism de aortă abdominală (mai des la bărbați de peste 65 de ani; sunt întâlnite mai des decât anevrismele toracice);
• anevrism toraco-abdominal (dacă este afectată și aorta descendentă toracică și cea abdominală).
În funcție de aspect, anevrismul de aortă este:
• fusiform (dilatarea e simetrică, e afectată toată circumferința vasului);
• sacciform (dilatarea este asimetrică, e afectată doar o parte a circumferinței vasului).

Angiografie – procedură de investigare a vaselor de sânge. Tipuri de angiografie

Cauze și factori de risc în anevrism de aortă

Anevrismul de aortă este cauzat, în principal, de slăbirea peretelui vascular. Acest fapt se datorează unor factori multipli:

– hipertensiune arterială (netratată);
– ateroscleroză;
– fumat;
– infecții netratate (mai rar);
– afecțiuni inflamatorii;
– moșteniri genetice;
– traumatisme (în urma unor accidente).

Persoanele care intră în categoria de risc și sunt mai predispuse la anevrism de aortă sunt:

– cele trecute de 65 de ani;
– cele de sex masculin (mai predispuse decât cele de sex feminin);
– cele cu istoric familial de anvevrisme sau care au deja anevrisme în antecedent.

Ecografia Doppler – metodă de investigație cardiovasculară

Semne și simptome în anevrism de aortă

În funcție de localizarea sa, dar și de stadiul în care se află, un anevrism de aortă se poate manifesta astfel:

• anevrism de aortă toracică – crește lent, e asimptomatic la început; când a crescut, se manifestă prin durere ascuțită în piept, dificultăți de respirație, tuse, durere de spate, dificultăți la înghițire. Dacă durerea e bruscă, ascuțită, în partea de sus a spatelui și pacientul are totodată dificultăți respiratorii, se va prezenta de urgență la medic.
• anevrism de aortă abdominală este de obicei asimptomatic, dar poate să dea
disconfort la nivelul abdomenului, dureri de spate (în zonele laterale), dureri în zona feselor, dureri inghinale, dureri de picioare.

Cum apariția simptomatologiei este în legătură cu un stadiu avansat al afecțiunii, apar pericolul de disecție sau rupere, de aceea prezentarea la medic cât mai repede poate să ajute la evitarea complicațiilor. Pe lângă disecția sau ruperea anevrismului, pacientul mai riscă formarea de embolii și tromboze.

Disecția de aortă are simptome asemănătoare cu ale unui infarct miocardic (durere puternică la nivelul pieptului, în spatele sternului, radiind spre spate / gât / brațe / abdomen, paloare, transpirații, greață, vărsături, dificultăți de respirație) sau cu ale unui atac vascular cerebral (pierderea cunoștinței, amețeală, dureri de cap, tulburări de vedere, pierderea echilibrului, dificultăți de mers).

Semnele și simptomele rupturii de aortă includ dureri bruște și puternice în piept / abdomen / spate, dificultăți de respirație, tensiune arterială scăzută, pierderea cunoștinței, slăbirea / paralizia unei părți a corpului, vorbire cu dificultate.

De ce durerile de burtă trebuie să ne trimită urgent la medic

Cum se diagnostichează un anevrism de aortă

Diagnosticul de anevrism de aortă poate fi pus întâmplător, în timpul investigațiilor de rutină pentru alte afecțiuni cu care pacientul se prezintă la medic. Alteori, pacientul se prezintă la medic cu simptomatologie specifică sau medicul curant recomandă un screening pacienților aflați în zona de risc. Medicul va recomanda efectuarea de ecografie cardiacă transesofagiană, ecografie abdominală, ecografie cardiacă, angiografie, RMN / CT. Tratamentul este de natură chirurgicală și/sau medicamentoasă, în funcție de fiecare caz în parte. Dacă anevrismul este mic, pacientul va fi monitorizat periodic și va primi recomandarea de a renunța la fumat, de a ține sub control colesterolul, tensiunea, diabetul zaharat. Pacienților cu anevrisme mari (și risc de disecție / ruptură) li se recomandă protezarea porțiunii aortice cu dilatație.

Ecografia transesofagiană, investigație accesibilă pacienților la Ovidius Clinical Hospital

Programați-vă la medic pentru orice problemă medicală, efectuați controale de rutină în mod regulat. Un anevrism de aortă poate să fie descoperit întâmplător, la efectuarea unor investigații de rutină. În cazul unei simptomatologii sau a plasării în zona de risc pentru anevrism de aortă, e indicat ca persoana în cauză să consulte medicul. Pentru programare la OCH, sunați la telefon 0241480400.