Diverticuli esofagieni

Un diverticul esofagian este o dilatație, sacciformă (de forma unui sac) a peretelui esofagian. Diverticulita esofagiană este dată de inflamația acestor diverticuli.

Diverticulii esofagieni apar la mai puțin de 1% din populația globului. Se găsesc la aproximativ 1% până la 3% dintre cei care prezintă disfagie (dificultate în înghițirea alimentelor). Pot apărea la toate vârstele, dar, de obicei, sunt diagnosticați la vârstnici, mai mult la bărbați decât la femei.

Diverticulii esofagieni sunt clasificați în funcție de localizarea lor în esofag. Cei mai frecvenți diverticului sunt:

– Diverticulul Zenker (faringoesofagian), de obicei localizat în partea din spate a gâtului, chiar deasupra esofagului. Acest diverticul se poate umple cu alimente care pot fi regurgitate atunci când persoana se apleacă înainte sau se întinde. Această regurgitare poate determina, de asemenea, inhalarea alimentelor în plămâni în timpul somnului, provocând pneumonie de aspirație. Uneori, diverticulul se dilată și provoacă tulburări de deglutiție (disfagie) sau chiar edem la nivelul gâtului.

– Diverticulii mediotoracici, care apar ca urmare a unui defect al structurii esofagului;

– Diverticulii epifrenici, deasupra diafragmului; se dezvoltă chiar deasupra diafragmului (mușchi care separă toracele de abdomen) și însoțesc de obicei o tulburare de motilitate (cum ar fi acalazia sau spasmul esofagian). Diverticulul epifrenic este adesea asimptomatic, ceea ce nu este cazul tulburării de motilitate de bază.

Diverticulita – simptome, tratament, prevenție

În mod obișnuit, diverticulii esofagieni sunt neplăceri care se măresc lent, pe parcursul mai multor ani, producând treptat simptome în creștere, cum ar fi disfagie, regurgitare și pneumonie de aspirație, cauzate de inhalarea conținutului de diverticul regurgitat.

O obstrucție sau ruptură cauzată de un diverticul esofagian este periculoasă, iar ambele complicații necesită o atenție imediată.

Regurgitarea cauzată de un diverticul apare deseori noaptea, atunci când persoana afectată este culcată, ceea ce poate duce la sufocare, pneumonie de aspirație (o infecție pulmonară cauzată de aspirația pulmonară, intrarea de secreții sau materiale străine în trahee și plămâni) și abcese pulmonare.

Deși rar, carcinomul cu celule scuamoase se poate dezvolta la 0,5% dintre cei cu diverticuli. Se crede că aceasta este cauzată de iritația cronică a diverticulilor prin retenția prelungită de alimente.

De reținut: teama de cancer nu este un motiv pentru a trata chirurgical diverticulii.

Endoscopia digestivă superioară - investigația rapidă care vă poate salva viața

„Deși primul caz de diverticul esofagian a fost raportat în urmă cu aproape 250 de ani, încă se cunosc puține lucruri despre această afecțiune. Se crede că presiunea internă produsă de esofag pentru a muta alimentele în stomac poate hernia mucoasa esofagiană printr-un perete slăbit, creând o pungă sau un diverticul.
Diverticulii esofagieni sunt mai frecvenți la persoanele care au tulburări de motilitate a esofagului, cum ar fi acalazia, care provoacă dificultăți la înghițire, regurgitarea alimentelor și, la unele persoane, o durere de tip spasm” completează dr. Raluca Caraivan, medic specialist gastroenterologie la OCH.

Simptomele diverticulilor esofagieni includ:

• Disfagie (dificultate la înghițire, caracterizată prin senzația de mâncare prinsă în gât);
• Aspirație pulmonară (pătrunderea secrețiilor sau a unor materiale străine în trahee și plămâni);
• Pneumonie prin aspirație (o infecție pulmonară cauzată de aspirația pulmonară);
• Regurgitarea alimentelor înghițite și a salivei;
• Durere la înghițire;
• Tuse;
• Dureri la nivelul gâtului;
• Pierdere în greutate;
• Respirație urât mirositoare (halitoză);

Sfatul medicului: Ce știm și ce ar trebui să știm despre diagnosticarea medicală cu radiații X

Testele cel mai frecvent utilizate pentru diagnosticarea și evaluarea diverticulului esofagian includ:

– pacientul înghite un preparat de bariu și mișcarea acestuia prin esofag este evaluată cu ajutorul tehnologiei cu raze X;
– endoscopie gastrointestinală;
– CT torace.

„Cazurile de diverticul esofagian care provoacă simptome minore pot fi tratate prin modificări ale stilului de viață, cum ar fi o dietă blândă (alimente care să fie ușor asimilate, digerate și să nu stimuleze secreția gastrică excesivă), mestecarea alimentelor bine și multă apă după mese. Dacă simptomele devin severe, sunt disponibile mai multe tipuri de intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea diverticulilor, repararea defectelor și ameliorarea simptomelor pacientului și îmbunătățirea calității vieții acestuia. Abordările laparoscopice, cum ar fi diverticulotomia endoscopică, oferă pacienților multe beneficii” explică dr. Caraivan.