och-loader

Miocardita: inflamația inimii

2022-09-30

Miocardita este o boală care provoacă inflamarea mușchiului cardiac. Această inflamație mărește și slăbește inima, creează țesut cicatricial și o obligă să lucreze mai mult, pentru a face să circule sângele și oxigenul în tot corpul.

Deși cel mai adesea afecțiunile cardiovasculare se asociază cu populațiile în vârstă, miocardita poate afecta pe oricine, inclusiv adulți tineri, copii și sugari. În fapt, afectează de regulă persoane altfel sănătoase, tinere și atletice, populația cu risc ridicat fiind cea cu vârste cuprinse între pubertate și 40 de ani, afectând bărbații de două ori mai des decât femeile. Miocardita este a 3-a cauză principală de moarte subită la copii și adulți tineri, la nivel mondial.


Miocardita este clasificată ca o boală rară, dar se estimează că afectează mii de adulți și copii din întreaga lume în fiecare an – 3,1 milioane de cazuri de miocardită au fost diagnosticate în 2017 (statistici publicate în Lancet, noiembrie 2018).


Noua Policlinică OCH Constanța – servicii complete de diagnostic și tratament multidisciplinar

Infecțiile virale sunt una dintre principalele cauze ale miocarditei. Inflamația apare în timpul infecției, supunând inima la un stres care rămâne chiar și după ce infecția a fost rezolvată. Cancerul, infecțiile bacteriene și alte boli contagioase pot provoca, de asemenea, miocardita, la fel ca și expunerea la toxine din mediul înconjurător, de la otrăvuri metalice până la venin de păianjen și de șarpe. Totuși, circa 50% dintre miocardite sunt considerate idiopatice (de cauze necunoscute). Un grup semnificativ mai mic de persoane cu afecțiuni autoimune, poate dezvolta miocardită cu celule gigantice. Această variantă a bolii duce adesea la o deteriorare rapidă, dar poate totuși să răspundă cu succes la tratament, în special atunci când este diagnosticată devreme. În prezent, nu se cunosc alegeri de stil de viață sau tratamente medicale care să poată preveni miocardita.

Miocarditele pot fi:

infecțioase, cauzate de:
• virusuri (adenovirusuri, SARS-CoV-2, echovirusuri, virusuri herpetice, virusul gripal, virusul citomegalic, HIV, virusul rujeolei, rubeolei, varicelei, altele);
• bacterii (stafilococi, streptococi, bacterii);
• fungi (candida, histoplasma, aspergillius);
• paraziți, fungi.

neinfecțioase, cauzate de:
• boli autoimune (lupus, poliartrită reumatoidă, sclerodermie);
• transplant cardiac cu rejecția grefei;
• chimioterapia, expunerea la radiații, anumite antibiotice, antiepilepticele;
• consumul de stupefiante;
• consumul excesiv de alcool;
• inhalarea de monoxide de carbon.

În multe cazuri, mai ales la debutul bolii, persoanele afectate nu prezintă niciun simptom al miocarditei. Atunci când acestea sunt prezente, simptomele pot indica infecția virală în sine sau pot sugera alte probleme cardiace, cum ar fi un atac de cord.


Simptomele comune ale miocarditei pot include (dar nu se limitează la acestea):

– dificultăți de respirație (dispnee), în special după exerciții fizice sau când pacientul este culcat;
– oboseală neobișnuită sau inexplicabilă;
– palpitații (bătăi rapide sau neregulate ale inimii);
– dureri sau presiune în piept (cu caracter asemănător infarctului miocardic sau anginei pectorale);
– amețeală / pierdere bruscă a cunoștinței;
– edeme la nivelul mâinilor, picioarelor, gleznelor și picioarelor
– semne și simptome specifice în infecțiile virale (durere de cap, dureri articulare, febră, durere în gât, diaree).


De reținut: dacă aveți dureri toracice ascuțite și dificultăți de respirație, cereți ajutor medical de urgență!

În funcție de modalitatea de apariție și de evoluție, miocardita este clasificată astfel:

• miocardită fulminantă (după o infecție virală; afectează sever funcția ventriculară);
• miocardită acută (fără semne atât de evidente ca la forma fulminantă, dar afectând de asemenea sever funcția ventriculară; evoluează deseori spre cardiomiopatie dilatativă);
• miocardită cronică activă (pacientul răspunde mai întâi la tratament, apoi boala reapare și se dezvoltă în insuficiență cardiacă);
• miocardită cronică persistentă (pacientul prezintă semne de afectare miocardică, nu prezintă insuficiență cardiacă și există inflamație persistentă la nivelul mușchiului cardiac).

Ovidius Clinical Hospital oferă pacienților săi cele mai înalte standarde în cardiologie


Diagnosticul miocarditei este important, instituirea tratamentului poate preveni afectarea cardiacă pe termen lung. Medicul va face anamneza pacientului, mai ales că semnele și simptomele nu sunt specifice, electrocardiogramă (EKG) și ecocardiogramă, analize de laborator care susțin diagnosticul și exclud alte patologii, radiografie toracică (cardio-pulmonară), RMN (evidențiază inflamația și oferă date despre funcția cardiacă), cateterism cardiac și biopsie miocardică.

După instituirea tratamentului, peste 90% dintre pacienți evoluează pozitiv și recuperează complet funcția inimii, chiar dacă leziunile de la nivelul miocardului pot persista câteva luni. Uneori, repausul la pat (în perioada acută) și medicația simptomatică pot fi de ajuns. Mai rar, miocarditele virale necesită preparate pe bază de cortizon sau imunosupresoare. Dacă pacientul are afecțiuni medicale preexistente miocarditei, tratamentul va fi asociat.
Cazurile cu evoluție severă necesită o abordare terapeutică mai agresivă: medicație injectabilă, dispozitive de asistare ventriculară (care ajută inima să pompeze), balon de contrapulsație aortică (care sprijină circulația sangvină), oxigenare extracorporală (ECMO), transplant cardiac (în situații extreme).


Pacienții cu miocardită și afectare cardiacă cronică și ireversibilă a mușchiului inimii vor urma tratament pe termen lung. Sunt recomandate, în toate cazurile, controale regulate, evaluare periodică și ajustarea stilului de viață:

– limitarea cantității de sare din alimentație;
– limitarea cantității de lichide consumate;
– limitarea consumului de alcool;
– renunțarea la fumat.


De reținut: pacientul cu miocardită va evita efortul fizic intens cel puțin 3-6 luni!

Miocardita poate recidiva și, în unele cazuri, poate duce la o inimă mărită cronic (cardiomiopatie dilatativă). Nu există nicio modalitate cunoscută de a preveni recurența miocarditei. Cu toate acestea, riscul de recurență este scăzut.

Nu se cunoaște nicio modificare a stilului de viață sau tratament medical pentru a preveni miocardita virală, totuși, sunt de urmat măsurile universale de prevenire a infecțiilor: evitarea contactului cu persoanele răcite sau gripate, igiena mâinilor, sex protejat, urmarea schemei de vaccinare, evitarea consumului de alcool, tutun, droguri.

Prognosticul în cazul miocarditei depinde de cauza afecțiunii, de starea generală de sănătate a persoanei afectate, de complicațiile care pot să survină. În lipsa unui tratament prompt și adecvat, miocardita poate duce la insuficiență cardiacă, cardiomiopatie, pericardită, infarct, atac vascular cerebral sau sindromul morții subite. 

Apelați la medic pentru orice problemă de sănătate. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top.