och-loader

Canicula și efectele ei asupra sănătății

2022-06-13

Atenție, expunerea la căldură mare nu este lipsită de pericol, organismul uman resimte această agresiune. Reacția corpului duce la deshidratare, insolație, agravarea bolilor cronice.

Canicula este definită ca un fenomen meteorologic de căldură dogoritoare, în timpul zilei, dar și al nopții, care apare tot mai frecvent în contextul încălzirii globale. Din punct de vedere meteorologic, canicula este o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius faţă de temperatura medie a zonei respective şi este o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate (în special în regiunile cu umiditate crescută).

Valurile de căldură sunt definite de prezenţa pentru cel puţin o săptămână a temperaturilor ridicate. În Europa, perioada (potențial) caniculară este cea în care steaua Sirius răsare și apune odată cu soarele (22 iulie – 23 august).

În România, vremea este caracterizată ca fiind caniculară atunci când temperaturile maxime ating sau depășesc 35°C în cursul zilei și se situează în jurul a 20°C sau peste acest prag, noaptea.

Creşterea temperaturii globale este o realitate care începe să fie recunoscută pretutindeni, fiind răspunzătoare și de înmulţirea problemelor medicale legate de acest fenomen. Pe lângă morbiditatea determinată de efectele directe ale căldurii, temperaturile crescute sunt asociate cu creşterea poluării atmosferice, cu frecvenţa crescută a evenimentelor extreme (inundaţii, secetă, tornade) şi cu riscul mărit de transmitere a bolilor infecţioase prin intermediul vectorilor (rozătoare, insecte) şi al apei contaminate.

De reținut: cele mai multe decese au loc în prima sau a doua zi de la debutul unui val de căldură, cel mai frecvent fiind afectate persoanele peste 65 de ani.

Ateroscleroza coronariană - afecțiunea ce poate evolua cu infarctul miocardic

Expunerea la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune, un stres asupra organismului, indiferent de vârstă.

Există riscul unei deshidratări severe, a agravării unei boli cronice sau a declanşării unui unui atac de căldură. La temperaturi înalte (de peste 32ºC) se produce o creştere a transpiraţiei, care are rol în reglarea termică şi care împiedică supraîncălzirea corpului. Pe lângă apă, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine și astfel apar consecinţe negative în buna desfăşurare a proceselor fiziologice.

În această situaţie, apar următoarele simptome:
• oboseală fizică şi psihică;
• disconfort, iritabilitate, agitaţie;
• greaţă, vărsături;
• cefalee, amețeală, leșin;
• tulburări de ritm cardiac;
• deshidratare;
• crampe musculare;
• insomnie (care poate duce la nervozitate sau apatie);
• agravarea patologiei existente în cazul unor boli cronice (în special cardiovasculare sau psihice).

De reținut: atacul de căldură debutează brusc și are următoarele simptome – confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, apatie, temperatura corporală depăşeşte 40ºC. Atacul de caldură poate să apară la persoane tinere, în condiţii de activitate fizică intensă la temperaturi înalte, dar şi la persoane vârstnice (chiar în condiţii de repaus sau odihnă).

Dacă organismul nu reuşeşte să îşi menţină temperatura corporală normală (în jur de 37ºC), ori pierderile de apă şi săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat, pot să apară: crampe de căldură, epuizare, insolaţie, şoc hipertermic.

Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, picioarelor, în special în timpul unor activităţi fizice solicitante (când transpiraţia este abundentă).

Măsuri de luat:
– încetarea activităţii fizice;
– odihnă într-un loc răcoros (la umbră);
– consumarea de apă (în care puteți adăuga sucuri de fructe naturale).

Epuizarea pe vreme caniculară apare după câteva zile și nopți cu temperaturi ridicate şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat, insomnie.

Măsuri de luat:
– odihnă într-un loc răcoros;
– hidratare corespunzătoare (apă și/sau sucuri de fructe naturale).

Insolaţia apare ca urmare la expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Se manifestă prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi, uneori, arsuri ale pielii.

Măsuri de luat:
– evitarea expunerii la soare (în special între orele 11-18);
– protejarea capului (cu pălării/şepci);
– odihnă într-un loc răcoros;
– efectuarea manevrelor de scădere a temperaturii (cât mai multă ventilaţie, se udă corpul cu apă, se bea apă).

De reținut: șocul hipertermic reprezintă o urgenţă medicală, organismul intră în incapacitatea de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, atingând sau chiar depăşind 40ºC. Simptomele sunt: piele foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, dezorientare, leşin, posibil convulsii.

Măsuri de luat:
– solicitarea imediată a asistenței medicale (fără acordarea rapidă a îngrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal);
– până la sosirea salvării, persoana trebuie dusă la umbră şi udată cu apă rece (dacă e posibil, i se face un duș cu apă la temperatura camerei).

Pașii de urmat în cazul în care trebuie să acordați primul ajutor unei persoane căreia i s-a făcut rău din cauza căldurii:
– duceți-o într-un loc umbrit şi răcoros;
– stropiți-o cu apă rece;
– favorizați respirația și circulația sângelui (descheieați nasturii, desfaceți şireturile, cureaua, sutienul, nodul cravatei etc.);
– hidratați-o cu apă rece;
– solicitați asistență medicală, dacă e nevoie.

Recomandări generale la vreme de caniculă:
• Beți zilnic, fără să aștepați să vă fie sete, cel putin 2 litri de apă și/sau ceai (ușor sau deloc îndulcit), evitând alcoolul și băuturile carbogazoase.
• Evitați să ieșiți afară în orele cele mai fierbinți și stați în camere răcoroase (puteți apela la un ventilator sau aer condiționat ca să răciți atmosfera).
• Țineți obloanele închise ziua și deschise noaptea.
• Dacă ieșirea în timpul zilei nu poate fi evitată (încercați să ieșiti, totuși, fie dimineața devreme, fie seara), căutați să mergeți prin zonele umbrite, purtați îmbrăcăminte lejeră, deschisă la culoare, din fibre naturale, protejați-vă capul cu pălării, șepci, batic sau umbrelă, folosiți ochelari de soare; asigurați-vă că aveți apă la îndemână tot timpul. Folosiți cremă de protecție solară (aplicată înainte de a ieși din casă, pe zonele de piele expuse razelor soarelui).
• Evitați, pe cât posibil, locurile aglomerate, neventilate.
• Răciți-vă și umeziți-vă corpul (cel puțin fața și antebrațele) de mai multe ori pe zi; faceți dușuri sau băi cu apă călduță, fără a vă usca.
• Consumați fructe și legume crude, evitați alimentele ușor perisabile, grăsimile, dulciurile, cofeina.
• Evitați activitățile în exterior care necesită consum sporit de energie (de exemplu sport).
• Evitați manipularea substanțelor poluante.
• Aveţi grijă de persoanele dependente de dumneavoastră (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită. Păstraţi legătura cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesându-vă de starea lor de sănătate.

De reținut: persoanele în vârstă și cele care au afecţiuni cronice (cardiovasculare, hepatice, renale, pulmonare, endocrine, psihice) trebuie să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la caniculă. Vor respecta recomandările generale întocmai.

Afecțiunile neurologice ce pun în pericol sănătatea — aflați sfaturile medicului specialist

Angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii propice de muncă salariaţilor în vreme de caniculă, să alterneze perioadele de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite, în care există ventilație, să reducă intensitatea şi ritmul activităţilor fizice. Dacă temperatura exterioară depăşeşte 37ºC cel puţin 2 zile consecutiv, pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor, angajatorii sunt obligaţi să asigure: apă minerală (2-4 litri/persoană), echipament de protecţie, ventilarea locului de muncă, posibilitatea de a se face duş (în anumite situaţii). Dacă nu este posibilă realizarea acestor condiţii, se va stabili reducerea duratei zilei de lucru, eşalonarea acesteia până la ora 11 şi după ora 17 şi chiar întreruperea colectivă a lucrului, cu menţinerea activităţii doar acolo unde ea nu poate fi suspendată. 

Nu așteptați să apară probleme de sănătate, mergeți la medic periodic, pentru evaluare. Țineți o legătură strânsă cu medicul dumneavoastră curant. Programați-vă la specialist atunci când este nevoie. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top.