Boala arterială coronariană (cardiopatia ischemică)

Boala arterială coronariană apare ca urmare a deteriorării arterelor coronare, vase de sânge majore care alimentează inima cu sânge, oxigen și nutrienți. Cele mai frecvente cauze sunt depunerile de colesterol (placa) din artere și inflamațiile.

Inima este o pompă a organismului – mușchiul inimii (miocardul) se contractă la fiecare bătaie cardiacă și necesită un flux de sânge constant pentru a funcționa. Fluxul de sânge se realizează prin arterele coronare. Când pe aceste vase de sânge esențiale se depune colesterol (placă de aterom), în timp, se produce o îngustare și o reducere a fluxului de sânge. În momentul în care îngustarea este semnificativă, la oricare dintre cele trei artere coronare, în fapt toate ramificațiile arterei respective și irigarea zonei de mușchi cardiac deservită de această vascularizație va fi afectată negativ. Din acest moment inima nu va mai funcționa normal; apare ischemia (care poate determina simptome precum angina pectorală), inima e tot mai slăbită, se instalează insuficiența cardiacă. Când placa de aterom se rupe, organismul reacționează și în încercarea de a repara ruptura, va forma un tromb (cheag de sânge) în jurul ei. Dar trombul poate bloca în întregime artera și astfel se produce infarctul miocardic, cea mai frecventă și gravă complicație a bolii coronariene.

Placa de aterom se formează în timp îndelungat (decenii), iar simptomele apar după ce artera este îngustată semnificativ. Mai mult, dacă persoana afectată e sedentară și nu depune efort fizic, boala coronariană poate să rămână ascunsă chiar și când îngustarea este severă.

Persoanele cu ischemie fără dureri au ischemie silențioasă. Sunt pacienți cu angină sau chiar persoane care au suferit un infarct miocardic ori au diabet vechi și prezintă ischemie silențioasă. Pentru diagnosticarea acestei afecțiuni, medicul va face test de efort și va monta un Holter EKG.

Test de stres la efort

Semne și simptome de boală coronariană

Când începe să se manifeste, semnele și simptomele de boală coronariană pot fi următoarele:

• angina pectorală (durere în piept care se simte ca o presiune sau strânsoare, de obicei în mijlocul sau pe partea stângă a toracelui); apare la stres fizic sau emoțional și dispare în câteva minute de la apariția stresorului. La unele persoane (mai ales femei), durerea poate fi ascuțită, la nivelul gâtului, brațului sau spatelui.
• insuficiența respiratorie (dificultate în a respira / respirație sacadată și oboseală inexplicabilă sau excesivă la efort);
• atacul de inimă (infarct miocardic – artera coronară s-a blocat complet, pacientul resimte presiune în piept și durere în umăr sau braț, însoțită de transpirație și dificultăți de respirație; femeile pot resimți durere la nivelul gâtului sau maxilarului).

Cauze care duc la boală coronariană

Cauzele care favorizează apariția de boală arterială coronariană sunt:

– fumat (inclusiv pasiv);
– hipertensiune arterială (în special cea necontrolată);
– colesterol mărit;
– diabet sau rezistență la insulină;
– sedentarismul;
– radioterapia la nivelul toracelui.

EKG – test pentru starea de sănătate a inimii

Factori de risc în boală coronariană

Între factorii de risc ai bolii coronariene sunt de menționat:

– înaintarea în vârstă;
– sexul (bărbații sunt mai expuși decât femeile);
– istoricul în familie (dacă rudele de gradul întâi de sex masculin au avut boală coronariană înainte de 55 de ani sau dacă rudele de sex feminin de gradul întâi au dezvoltat boala înainte de 65 de ani, riscul e mai mare pentru cei înrudiți);
– diabetul zaharat;
– obezitatea (agravează ceilalți factori de risc);
– stresul ridicat;
– alimentația necorespunzătoare.

Factorii de risc se combină de multe ori și determină afecțiuni (de exemplu, obezitatea duce la diabet de tip 2 și hipertensiune arterială) care cresc riscul de boală arterială coronariană. Alteori, boala coronariană poate să apară în absența factorilor consacrați. Factorii de risc alternativi sunt socotiți:

– apneea în somn (oprirea repetată a respirației în timpul somnului crește tensiunea arterială și slăbește sistemul cardiovascular);
– consumul abuziv de alcool;
– boli autoimune (artrită reumatoidă, lupus);
– proteina C-reactivă (o proteină care apare în cantități crescute când există o inflamație în corp);
– trigliceride crescute (mai ales în cazul femeilor).

Bolile cardiovasculare la femei

Conform statisticilor oficiale, la nivel mondial, cazurile de boală coronariană sunt cel mai frecvent tip de boală de inimă, ucigând 382.820 de oameni în 2020. Aproximativ 20,1 milioane de adulți cu vârsta de 20 de ani și peste au afecțiunea (cca. 7,2%). În 2020, aproximativ 2 din 10 decese au fost cauzate de boală coronariană la adulții cu vârsta sub 65 de ani.

Diagnosticul medicului cardiolog se va baza pe anamneza pacientului, pe investigații de sânge (în special nivelul colesterolului și glicemiei), EKG, Holter EKG, teste de efort, CT, ecografie cardiacă, coronarografie, angiografie.

Boala coronariană trebuie monitorizată periodic, indicațiile medicului vor fi și în zona unui stil de viață sănătos: mișcare moderată zilnică, evitarea stresului, a fumatului și consumului de alcool, o dietă bogată în fructe și legume și săracă în grăsimi, dulciuri, alimente procesate, sare, carne grasă, păstrarea unei greutăți optime. Tratamentul medicamentos este personalizat pentru fiecare caz în parte și urmărește ameliorarea simptomelor bolii și prevenirea complicațiilor (angina pectorală, insuficiența cardiacă, aritmiile, infactul miocardic).

Tratamentul chirurgical (minim invaziv sau clasic) este indicat atunci când medicul curant consideră că există riscul complicațiilor bolii coronariene.

Progamați-vă la medic pentru orice problemă medicală, efectuați controale de rutină în mod regulat.