close

Fibrilația atrială

2023-04-26

Fibrilația atrială este este una dintre cele mai frecvente aritmii – un ritm cardiac neregulat care începe în camerele superioare ale inimii (atrii). În fibrilația atrială, ciclul normal al impulsurilor electrice din inimă este întrerupt. Acest lucru duce la un ritm cardiac rapid, haotic și la o circulație deficitară a sângelui din atrii către camerele inferioare (ventriculele). Stagnarea sângelui în atrii poate duce la formarea de cheaguri de sânge, care pot migra spre alte organe și cresc riscul de accident vascular cerebral, tromboembolii pulmonare, ocluzii arteriale etc.

Inima umană este alcătuită din patru camere: două superioare, atriile și două inferioare, ventricule. Inima pompează sângele din atrii în ventricule și mai apoi din ventricule către corp. Bătăile cardiace încep în partea de sus a inimii, apoi se propagă în partea de jos. Ritmul cu care bate inima este stabilit de semnalele electrice ale inimii. Sistemul electric al cordului uman include: o rețea de fascicule și fibre electrice care primesc semnale de la nodul sinoatrial (un grup de celule situat în atriul drept, care au capacitatea de a produce spontan și constant impulsuri electrice, determinând contracția inimii) și nodul atrioventricular (un țesut care conectează electric atriile și ventriculii, preluând impulsul electric generat de nodul sinoatrial și transmițându-l spre ventricule).

În fibrilația atrială, nodul sinoatrial pierde comanda, impulsurile electrice din atrii devin haotice, iar nodul atrioventricular, bombardat cu impulsuri electrice, va bloca o parte dintre ele – atriile se contractă mai rapid decât ventriculii, cele 4 camere nu mai funcționează sincronizat.

Se întâlneasc trei tipuri de fibrilații atriale:

– paroxistică (cu episoade care apar și dispar , se pot repeta cca. 7 zile și de regulă dispar (de la sine) în 24 de ore);
– persistentă (durează mai mult de 7 zile și necesită tratament);
– persistentă permanentă de lungă durată (este continuă, durează mai mult de 1 an);
– permanentă / cronică (durează peste 1 an, ritmul neregulat al inimii nu poate fi restabilit).

Fibrilația atrială este o boală progresivă, aproape întotdeauna cronică (tinde să se permanentizeze). Printre cauzele posibile ale afecțiunii se numără:

• boala de nod sinusal;
• hipertensiunea arterială;
• infarctul miocardic;
• insuficiența cardiacă;
• boli ale valvelor inimii;
• boli pulmonare;
• malformații congenitale ale inimii;
• bolile glandei tiroide;
• infecții virale;
• expunerea la tutun, alcool, cofeină.

L-am întrebat pe dr. Valentin Leica, medic specialist cardiologie și medicină internă la OCH care sunt factorii favorizanți.

Dintre factorii favorizați putem aminti:

• vârsta (peste 33 de milioane de persoane cu vârsta de peste 55 de ani au fost diagnosticate la nivel global);

• istoricul familial;

• istoric personal de boli cardiace (congenitale sau dobândite);

• hipertensiune arterială;

• hipertiroidie;

• boli cronice (diabet, afecțiuni pulmonare, boli cronice de rinichi);

• obezitate, consum excesiv de alcool.”

Simptomele sunt variabile; există persoane afectate asimptomatice sau persoane cu simptome ușoare; la polul opus sunt pacienții care au manifestări clare:

– palpitații;
– durere în piept;
– diminuarea capacității de efort;
– dificultăți de respirație;
– oboseală, slăbiciune, amețeli, leșin.


Pulsul este rapid, neregulat. Complicațiile fibrilației atriale pot fi grave; în atrii se formează cheaguri de sânge ce se pot disloca și ajunge la creier, provocând atac vascular cerebral. Apoi, netratată, fibrilația atrială duce la slăbirea mușchiului cardiac, ajungându-se la insuficiență cardiacă.

Diagnosticul se pune în urma examinării fizice, a anamnezei și a unor investigații: electrocardiogramă, analize de laborator, monitorizare Holter EKG, test de efort, ecocardiogramă transesofagiană, radiografie cardio-pulmonară”, a mai adăugat dr. Leica.

Tratamentul se stabilește în funcție de tipul afecțiunii și de gravitatea ei, de gradul în care afectează viața pacientului. Abordarea medicamentoasă presupune compuși care să restabilească ritmul normal al inimii și care să prevină formarea cheagurilor de sânge.

Cardiologie intervențională la OCH

Procedurile intervenționale / chirurgicale se aplică atunci când medicamentele nu (mai) ajută:

• cardioversia electrică (sunt administrate șocuri electrice care să refacă ritmul normal al inimii);
• implantarea unui stimulator cardiac (dacă pe lângă fibrilație atrială, pacientul are și altă aritmie);
• ablația fibrilației atriale (sunt distruse celulele responsabile de impulsuri electrice haotice, prin procedură minim invazivă);
• închiderea apendicelui atrial stâng (procedură minim invazivă care reduce riscul de formare de cheaguri de sânge și de accident vascular cerebral);
• procedura MAZE (chirurgicală, creează un model de țesut cicatricial în atrii, ajutând impulsurile electrice să se deplaseze mai apoi corect). 

Bolile cardiovasculare – tipuri, factori de risc, diagnosticare

Tratamentul fibrilației atriale este dublat de un stil de viață sănătos: dietă echilibrată, hiposodică, ce exclude alimentele procesate, zaharurile și grăsimile nesănătoase, exerciții fizice regulate, menținerea greutății, renunțarea la alcool și tutun, gestionarea stresului / anxietății / sentimentelor negative intense și, în plus, control periodic la medicul curant.

Apelați la medic pentru orice problemă de sănătate, faceți un consult general anual, în scop preventiv.

La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top și abordare multidisciplinară.