och-loader

Ziua Mondială de Conștientizare a bolii Alzheimer: „Cunoașteți demența, cunoașteți Alzheimer”

2022-09-21

În fiecare an, pe 21 septembrie, este Ziua Mondială a bolii Alzheimer în întreaga lume.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva maladiei Alzheimer a fost lansată în anul 1994, fiind sub umbrela federației internaționale, Alzheimer Disease International (ADI), care cuprinde 100 de asociații de sprijin și luptă împotriva maladiei Alzheimer din întreaga lume, sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății. În ultimul deceniu, de la o zi, activitățile care încercau să vizeze creșterea gradului de conștientizare și contestarea stigmatului care înconjoară demența asociată cu Alzheimer au fost extinse la întreaga lună septembrie (Luna Mondială a bolii Alzheimer). Demența este asociată cu nebunia și privită negativ de mulți dintre noi. Prima campanie pentru luna Alzheimer a fost lansată în 2012. Din studiile anterioare, o medie de 2 din 3 persoane, la nivel global, nu înțeleg și nu au cunoștințe despre boala Alzheimer și demența asociată.


Tema din acest an, „Cunoașteți demența, cunoașteți Alzheimer”, continuă campania din 2021, care s-a axat pe diagnosticare, pe semnele de avertizare ale demenței, pe efectul pandemiei COVID-19 asupra comunității globale a demenței și nu numai.

Alzheimer este o boală progresivă care afectează memoria și alte funcții mentale. Este cea mai comună formă de demență care duce la pierderea memoriei și a altor abilități cognitive esențiale, sunt suficient de grave pentru a interfera cu viața de zi cu zi a unui individ. La fiecare 3 secunde, conform statisticilor mondiale, cineva de pe Terra dezvoltă demență. Peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență (arată date din 2020). Acest număr se va dubla aproape la fiecare 20 de ani, ajungând la 78 de milioane în 2030 și la 139 de milioane în 2050, spun specialiștii în sănătate publică.O mare parte din creștere se va produce în țările în curs de dezvoltare. Deja 60% dintre persoanele cu demență trăiesc în țări cu venituri mici și medii, dar până în 2050 procentul va crește la 71%. Cea mai rapidă creștere a populației în vârstă are loc în China, India și vecinii lor din Asia de Sud și Pacificul de Vest.

Cercetările arată că majoritatea persoanelor care trăiesc în prezent cu demență nu au primit un diagnostic oficial. În țările cu venituri mari, doar 20-50% din cazurile de demență sunt recunoscute și documentate în asistența medicală primară. Acest „decalaj de tratament” este cu siguranță mult mai mare în țările cu venituri mici și medii (un studiu din India sugerează că 90% dintre cei afectați rămân nediagnosticați). Dacă aceste statistici sunt extrapolate în alte țări din întreaga lume, sugerează că aproximativ trei sferturi dintre persoanele cu demență nu au primit un diagnostic și, prin urmare, nu au acces la tratament, îngrijire și sprijin organizat pe care le poate oferi obținerea unui diagnostic oficial.

În prezent, demența reprezintă a cincea principală cauză de deces. În Europa erau 46 de milioane de bolnavi diagnosticați în 2015 și se preconizează că vor fi 100 de milioane în 2050. În România, maladia Alzheimer afectează aproximativ 270-300.000 de persoane, cu o rată a diagnosticării ce se situează între 10-15%. Luând în considerare numai cazurile de demență Alzheimer recunoscute și, fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demență sunt implicate încă 3-4 persoane, calitatea vieții a cel puțin 1 milion de oameni în țara noastră este profund perturbată. Cu toate acestea, la nivel național, nu este încă recunoscut faptul că demența reprezintă o problemă de sănătate publică și nu este elaborată o strategie națională privind această afecțiune; în plus, ar trebui luat în considerare faptul că România are o populație tot mai îmbătrânită, implicit tot mai expusă riscului de pierdere a memoriei, odată cu înaintarea în vârstă.

Demența este o tulburare dobândită, ceea ce o diferențiază de întârzierea mintală; tulburarea persistentă deosebește demența de delir. Demența este un sindrom caracterizat de o afectare permanentă a funcției intelectuale, instalată progresiv. Pentru a pune diagnosticul de demență trebuie ca mai multe sfere ale activității mintale să fie afectate: memoria, limbajul, orientarea spațială, emoțiile sau personalitatea și cogniția. Demența a afectat dintotdeauna oamenii care au supraviețuit până la vârste înaintate, dar este o condiție medicală care a devenit proeminentă mai ales din secolul XX, ca urmare a creșterii fără precedent a numărului de persoane vârstnice în toată lumea. Cu toate acestea, Alzheimer nu este exclusiv o boală a înaintării în vârstă, o demonstrează datele care arată că aproximativ 200.000 de americani sub 65 de ani au un debut precoce al bolii.

Deteriorarea din demență trebuie să fie suficient de severă pentru a compromite autonomia bolnavului în viața sa socială sau profesională. Dintre toate formele de demență, boala Alzheimer și demența vasculară sunt cele mai frecvente, fiind responsabile pentru până la 90% din cazurile de demență.


Demența presupune:

– un declin al memoriei, într-o proporție care interferează cu activitățile vieții zilnice, sau face ca viața independentă de alții să fie dificilă sau imposibilă;
– un declin al gândirii, planificării și organizării lucrurilor de zi de zi, pe măsura progresiei bolii;
– un declin în controlul emoțional sau în motivație, ori schimbare în comportamentul social: labilitate emoțională, iritabilitate, apatie sau inadecvarea comportamentului social, incapacitatea de a mânca, a se îmbrăca și a interacționa cu alții.


Demența Alzheimer este adesea ascunsă, trecută sub tăcere sau ignorată, atât de pacienți, cât și de către familie și cunoscuți, deși persoana care suferă de Alzheimer are nevoie de tratament și îngrijire de specialitate, de sprijin din partea familiei, prietenilor și a comunității.

De la începuturile sale, impactul lunii mondiale Alzheimer este în creștere. Cu toate acestea, stigmatizarea și lipsa de informații despre demență rămân o problemă globală, care necesită acțiuni globale. Majoritatea oamenilor cred că această boală este o parte normală a îmbătrânirii. 

La Ovidius Clinical Hospital credem în dreptul pacientului la sănătate, siguranță și respect și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top. Rămânem mereu fideli principiului de bază pe care ni l-am asumat încă de la deschidere, acela de a excela în îngrijirea pacienților noștri.