och-loader

Cancerul colorectal – cel mai adesea începe cu un polip, depistabil la colonoscopie

2022-09-20

Cancerul colorectal este o afecțiune în care celulele canceroase se dezvoltă în intestinul gros.

Cancerul de colon se referă la cancerul care se formează în colon (cea mai lungă parte a intestinului gros), pe când cancerul rectal se formează în rect, parte terminală, dreaptă, a intestinului gros, care se încheie în anus.

Cancerul de colon și cancerul rectal sunt deseori grupate împreună, deoarece acestea au multe caracteristici comune. Anusul este deschiderea rectului către exterior, prin care se evacuează materiile fecale; cancerul poate să apară și la nivelul anusului, fiind un tip de cancer distinct.

Cancerul colorectal (sau cancer intestinal) este al treilea cel mai frecvent cancer la nivel mondial. Este al treilea cel mai frecvent cancer la bărbați și al doilea cel mai frecvent cancer la femei. În 2020 au existat peste 1,9 milioane de cazuri noi de cancer colorectal în lume. În Europa, cancerul colorectal este cel mai frecvent tip de cancer (conform ESMO – European Society for Medical Oncology) – circa 13% din totalul cancerelor din regiune. Majoritatea cancerelor sunt localizate în colon (9%), iar circa o treime sunt localizate la nivelul rectului. Cancerul colorectal este mai întâlnit la bărbați (1 din 20 de bărbați, față de 1 din 35 de femei dezvoltă acest tip de cancer), frecvența sa este mai crescută în zonele industrializate și mai urbanizate.

Tendințele generale ale cancerului colorectal sunt în creștere pentru incidență și în scădere pentru mortalitate, dar există excepții naționale și regionale și o mare variabilitate între țările UE. Rata de supraviețuire la cinci ani a pacienților cu cancer colorectal (diagnosticați în 2000-2007) este mai ridicată în Europa de Vest și mai scăzută în Europa de Est. Majoritatea pacienților cu cancer colorectal au peste 60 de ani la momentul diagnosticării, sub 40 de ani fiind rar.

Cele mai multe tipuri de cancer colorectal încep cu o excrescență (polip) aparută în mucoasa colonului sau rectului. Unii polipi evoluează spre cancer, în timp, alții rămân benigni. Polipii canceroși trebuie înlăturați.

Stadiile cancerului colorectal sunt:

Stadiul 0 – cancerul este localizat în mucoasa peretelui intestinal și se îndepărtează endoscopic sau chirurgical;
Stadiul I – tumoarea a cuprins submucoasa, eventual mușchiul colonului sau rectului și se îndepărtează chirurgical, împreună cu nodulii limfatici locali;
Stadiul II – cancerul este în mușchiul intestinului; se îndepărtează țesutul afectat, în limite de siguranță oncologică împreună cu nodulii limfatici aferenți și se recomandă chimioterapie adițională pentru cancerul de colon și radioterapie combinată cu chimioterapie pentru cancerul de rect;
Stadiul III – implică structurile adiacente ale colonului și nodulii limfatici regionali; tratamentul presupune îndepărtarea chirurgicală a tumorilor și a țesuturilor afectate, chimioterapie pentru cancerul de colon și radioterapie combinată cu chimioterapie pentru cancerul de rect;
Stadiul IV implică organe la distanță (plămâni, ficat); se instituie chimioterapie și se va extirpa tumora colonică pentru a preveni apariția complicațiilor locale.

Ca în orice afecțiune, nu există un protocol universal, echipa multidisciplinară va hotărî abordarea terapeutică în funcție de fiecare pacient în parte.


Deocamdată, nu este pe deplin clar de ce apare cancerul colorectal, însă se pot identifica mai mulți factori de risc care pot să ducă la dezvoltarea afecțiunii.

Principalii factori de risc modificabili sunt:

– dieta bogată în carne roșie și / sau carne procesată, în grăsimi, săracă în fibre;
– consumul crescut de alcool;
– obezitatea;
– sedentarismul;
– fumatul (crește riscul de a dezvolta polipi colorectali).


Principalii factori de risc nemodificabili sunt:

– îmbătrânirea (riscul crește odată cu înaintarea în vârstă);
– antecedentele familiale (circa 20% din cancerele colorectale apar în familie) sau personale de cancer colorectal sau polipi;
– diabet zaharat de tip 2;
– boală inflamatorie intestinală (boala Crohn sau colită ulcerohemoragică, care produc inflamații de durată ale intestinului gros);
– sindroame genetice (polipoza adenomatoasă familială, sindromul Lynch, sindromul Turcot, sindromul Peutz -Jeghers, polipoza asociată cu MYH).


Suspiciunea de cancer colorectal apare în diferite situații, iar principalele semne și simptome sunt:

– tulburări de tranzit (diaree, constipație, scaun îngustat care durează mai multe zile);
– sânge în scaun / sângerare rectală;
– senzație de defecație incompletă;
– crampe și / sau dureri abdominale;
– balonare;
– scăderea semnificativă în greutate;
– anemie / oboseală prelungită.


Diagnosticul se pune pe baza anamnezei și a unor investigații: teste de sânge, markeri tumorali, examinare clinică, examen digital rectal, colonoscopie cu biopsie, colonografia CT, RMN, histopatologie (analiza țesutului tumoral în laborator).

Tratamentul în cazul cancerelor colorectale este personalizat și implică o echipă multidisciplinară de specialiști ceea ce este un standard la noi, la OCH. Pe baza informațiilor relevante, echipa de medici stabilește abordarea terapeutică care presupune, dupa stabilirea cu certitudine a diagnosticului, intervenție chirurgicală, chimioterapie, radioterapie, terapii biologice țintite, succesiunea acestora urmând a fi stabilită de echipa medicală multidisciplinară, pentru fiecare pacient. Intervenția chirurgicală vizează extirparea tumorii primare sau îndepărtare leziunilor metastatice, dacă e cazul”, spune dr. Nicolae Ciufu, medic primar chirurgie generală.


Dimensiunea intervenției chirurgicale este dată de localizarea și întinderea tumorii. În stadiile incipiente, atunci când cancerul este depistat precoce și este localizat doar la nivelul unui polip colonic sau rectal, simpla excizie a polipului, în totalitatea lui, pe cale endoscopică (adica prin colonoscopie), este suficientă pentru vindecarea acestei boli. Dar, de cele mai multe ori, chirurgul e nevoit să practice rezecții segmentare colo-rectale, restabilirea continuității digestive făcându-se prin anastomoze ileicolice sau colorectale (capetele sănătoase ale intestinului, rămase după îndepărtarea tumorii neoplazice, se conectează între ele). Dacă e nevoie de îndepărtarea întregului rect, atunci chirurgul e nevoit să exteriorizeze porțiunea rămasă din intestinul gros la nivelul peretelui abdominal, realizând astfel o stomă sau un anus contra naturii, conținutul intestinal eliminându-se la acest nivel. Sunt și situații în care astfel de stome sunt realizate doar temporar, urmând ca ele să fie desființate într-un timp ulterior, conținutul intestinal urmând a se elimina astfel prin anusul natural. Ceea ce este important de reținut este că aceste intervenții chirurgicale asigură, postoperator, o calitate a vieții mult mai bună sau chiar salvează vieți”, mai adaugă dr. Ciufu.

Cancerul colorectal are un prognostic bun dacă este depistat în timp util, în faze de început. De aceea, screeningul este cea mai bună formă de prevenție și astfel, după 50 de ani, este indicat ca fiecare persoană să își facă o colonoscopie, investigație care permite examinarea mucoasei întregului colon și a rectului.


Se recomandă repetarea la fiecare 5 ani a procedurii, însoțită de testarea scaunelor în fiecare an, pentru depistarea sângerărilor oculte. Dacă există antecedent de cancer colorectal sau polipi în familie, screeningul începe de la 40 de ani sau chiar mai devreme. 

Programați-vă la medic pentru orice problemă de sănătate. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top.

OCH - Renumele se obține prin performanță