och-loader

Migrena – durere de cap primară

2022-06-07

Conform statisticilor, până la 75% din adulți au suferit de dureri de cap măcar o dată în ultimul an, iar 30% din aceștia nu au fost afectați de o simplă cefalee, ci de o migrenă în toată regula.

O migrenă este o durere de cap (moderată sau severă), pulsatilă, pe o parte a capului. Este adesea însoțită de greață, vărsături și sensibilitate extremă la lumină și sunet, incapacitate de concentrare sau de efort fizic, tulburări de vorbire, vertij, vedere dublă.

Atacurile de migrenă pot dura de la câteva ore până la câteva zile, iar durerea poate fi atât de severă încât să interfereze cu activitățile zilnice.


Totul despre durerea de cap (cefalee)


Tipuri de migrenă:
• Migrena cu aură (când există semn de avertizare chiar înainte de debutul migrenei – cu cca. 10-60 de minute –, sub formă de străfulgerări sau puncte de lumină, amorțeli la nivelul brațelor sau picioarelor);
• Migrena fără aură (cel mai frecvent tip, în care migrena nu are semne prevestitoare specifice);
• Migrena cu aură fără durere de cap – migrena silențioasă (apar simptome ale migrenei, aura, dar nu se declanșează și durerea de cap).

Migrenele au, în general, etape distincte, deși nu este obligatoriu ca toate persoanele care suferă de atac migrenos să le parcurgă:

1. etapa prodromală (înainte de durerea de cap) – apar modificări de dispoziție ale bolnavului (comportament, poftă de mâncare etc.).
2. etapa aurei – apar, de obicei, flash-urile luminoase.
3. etapa durerii de cap – apare, de obicei, o durere pulsatilă pe o parte a capului, însoțită de stare de rău, vărsături, sensibilitate extremă la lumina și la sunete (durează între 4 și 72 de ore, la cele mai multe persoane).
4. etapa postdromală – durerea de cap și celelalte simptome se atenuează (deși bolnavul se poate simți obosit câteva zile după aceea).

Unele persoane au migrene în mod frecvent, în timp ce altele au migrenă ocazional (este posibil să treacă și câțiva ani între atacurile migrenoase). Unele persoane nu se pot ridica din pat (chiar și câteva zile) până când migrena dispare. Majoritatea celor care suferă de migrenă vor constata diminuarea atacurilor sau măcar a durerii de cap în timp. Migrena poate apărea pe parcursul întregii vieți, dar cel mai adesea se manifestă la femeile cu vârsta cuprinsă între 35-45 de ani. Aproximativ jumătate dintre persoanele care suferă de migrenă au, de asemenea, o rudă apropiată care are această afecțiune, de unde și suspiciunea că genele joacă un rol în declanșarea acestor dureri de cap.

Migrenele sunt adesea nediagnosticate și netratate. Dacă aveți în mod regulat semne și simptome de migrenă, păstrați o evidență a atacurilor și a modului în care le-ați tratat, ca să le puteți discuta cu medicul. Este recomandabil ca o persoană care prezintă astfel de dureri de cap să consulte un neurolog pentru a căuta o potenţială cauză şi a primi un tratament adecvat.

În general, un pacient ce suferă de dureri de cap de mulţi ani are şanse mai mari să prezinte o durere de cap primară – acest tip de durere nu are o cauză medicală. Factorii declanșatori apar ca urmare a modului de viață (somn insuficient, stres, situații traumatizante etc.), ca urmare a schimbărilor hormonale (unele femei au migrene în jurul perioadei menstruale, posibil din cauza modificărilor nivelurilor hormonale ale estrogenului în această perioadă; mai pot fi incriminate anumite tratamente hormonale) și a dietei necorespunzătoare (mese neregulate, consum de alcool, anumite alimente: ciocolată, vin roșu, brânzeturi) sau unele tratamente medicamentoase (antiinflamatore, antihipertensive, altele). Migrena este cea mai întâlnită durere de cap primară.

Cauza exactă a migrenelor este necunoscută, dar se crede că aceste dureri de cap sunt rezultatul unei activități cerebrale anormale care afectează temporar semnalele nervoase, substanțele chimice și vasele sanguine din creier. Nu există analize de sânge specifice în migrenă, iar explorările imagistice (CT, RMN) se fac doar pentru diagnosticul diferențial cu alte cauze de cefalee (tumori sau accidente vasculare). Medicul dumneavoastră va prescrie tratamentul specific necesar. Mulți pacienți spun că pe lângă medicație (analgezice, anitemetice, triptani), de mare ajutor este să doarmă sau să stea întinși la orizontală, într-o cameră întunecoasă și liniștită.


Sfatul medicului neurolog: ce trebuie să știm despre vertijul paroxistic pozițional benign


Chiar dacă aveți antecedente de dureri de cap, consultați-vă medicul dacă tiparul se schimbă sau dacă durerile de cap se simt, brusc, diferit.

Consultați-vă imediat medicul sau mergeți la camera de urgență dacă aveți oricare dintre următoarele semne și simptome, care ar putea indica o problemă medicală mai gravă:

• O durere de cap bruscă, severă, pe care nu ați mai simțit-o niciodată (mai ales dacă aveți peste 50 de ani);
• Dureri de cap cu febră, înțepenire a gâtului, confuzie, convulsii, vedere dublă, amorțeală sau slăbiciune în orice parte a corpului, tulburări de mers (ar putea fi semne ale unui accident vascular cerebral);
• Dureri de cap după o accidentare la cap;
• O durere de cap cronică care se agravează după tuse, efort, încordare sau o mișcare bruscă.

Ducând un stil de viaţă echilibrat şi respectând principiile unei vieţi echilibrate, incluzând somn şi efort fizic adecvat zilnic, hidratare pe parcursul zilei, un stil alimentar sănătos şi evitarea consumului de alcool în exces sau a fumatului, evitând factorii declanșatori, puteți preveni multe dureri de cap.

Programați-vă la medic pentru orice problemă de sănătate. La OCH credem în dreptul pacientului la sănătate și contribuim la îndeplinirea acestui crez prin profesionalism dublat de aparatură de top.