och-loader

Tumorile ovariene – tipuri, simptome, diagnostic, tratament

2022-05-24

Ovarul este un organ alcătuit din două glande, cunoscute sub numele de ovare, care împreună cu uterul, trompele uterine (tuburile uterine), vaginul și vulva formează sistemul feminin de reproducere.
Ovarele au formă de migdală și sunt situate de fiecare parte a uterului. La femeia adultă, ovarele au circa 4 cm lungime, 2 cm lățime și 1 cm grosime. Dimensiunile ovarelor variază ușor, în funcție de perioadele ciclului menstrual. La fete, ovarele sunt mai mici, iar apoi mărimea tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă. La femeile care au dat naștere la mulți copii, ovarul este adesea mai mare decât de obicei.


Ovarele joacă un rol dublu: pe lângă producerea ovulelor, indispensabile pentru reproducere), ele secretă și hormoni sexuali (estrogen, progesteron și o cantitate mică de androgeni), care reglează toate etapele sistemului reproducător feminini (funcția endocrină). În fiecare lună, ovarul eliberează un ovul care s-a maturizat și, prin urmare, este gata să fie fertilizat. Când este expulzat din foliculul ovarian, ovulul migrează în trompa uterină; după eliberarea ovulului, foliculul devine corpul luteal și începe să secrete estrogen și progesteron până la fertilizarea în sine. La sfârșitul ciclului menstrual, dacă fertilizarea nu s-a produs, corpul luteal regresează și ovulul este eliminat cu fluxul menstrual. Dacă, totuși, ovulul este fertilizat, el trece din trompă la uter, unde se va implanta și va începe sarcina. Din cele 1 până la 2 milioane de ovule prezente la naștere, numai aproximativ 300 până la 500 dintre acestea vor fi trecute prin procesul de ovulație și vor deveni suficient de mature, spre a fi eliberate pentru fertilizare. Ovulele rămase mor treptat și se termină în cele din urmă la menopauză.

Masele tumorale ovariene reprezintă o patologie frecventă în ginecologie și sunt formațiuni cu caracter benign sau malign, determinate de multiplicarea aberantă a celulelor care intră în alcătuirea ovarelor.

Tumorile benigne, la rândul lor, pot fi clasificate astel:
• Tumori ovariene chistice:
– seroase: statistic, chistul seros este cea mai frecvent întâlnită formă. De regulă se găsește unilateral;
– mucinoase: de obicei formațiunea are dimensiuni mari și un conținut gelatinos. Dacă se rupe, duce la apariția peritonitei gelatinoase;
– dermoide: 30% din tumorile benigne de ovar, de obicei unilaterale.
• Tumori ovariene solide:
– active din punct de vedere endocrin (secretă hormoni);
– inactive din punct de vedere endocrin, așa cum sunt fibroamele.
Factorii favorizanţi ai tumorilor benigne sunt: menstruaţiile neregulate; pubertatea precoce (înainte de 11 ani); antecedentele de chist ovarian; țesutul adipos predominant în partea superioară a corpului; infertilitatea; hipotiroidia; stimularea ovariană cu inductori de ovulaţie.
Simptomele formațiunilor tumorale ovariene benigne depind de dimensiunile tumorii. Simptomatologia comună este reprezentată de:
– presiune sau senzaţie de plenitudine în pelvis;
– durere variabilă în regiunea ombilicală
– durere lombară sau în regiunea sacrală;
– menstruaţii neregulate;
– metroragii (sângerări vaginale neregulate, neasociate cu ciclul menstrual);
– dismenoree (durere menstruală) cu iradiere posterioară;
– dispareunie (durere manifestată în timpul actului sexual);
– disurie (urinare dureroasă);
– dureri la peristaltismul intestinal;
– greață, vărsături.

La Ovidius Clinical Hospital intervențiile chirurgicale la nivelul ovarelor sunt sigure si minim invazive!

Tumorile active din punct de vedere hormonal pot duce la aparția unor sindroame endocrine de tip masculinizant (cu următoarele simptome: amenoree, atrofierea sânilor, hipertrofie clitoridiană, hirsutism) sau de tip feminizant (cu următoarele simptome: pubertate precoce, dereglări ale menstruației la femeile aflate la vârsta reproductivă, metroragii la femeile aflate la menopauză), în funcție de hormonii pe care îi secretă.

Tumorile ovariene maligne reprezintă principala cauză de deces din sfera ginecologică. Se clasifică astfel:
• Tumori ovariene primitive;
• Tumori ovariene secundare, ce apar fie prin degenerarea unei tumori benigne, fie prin metastazare de la nivelul unei tumori primare.


Factorii de risc sunt:
– vârsta medie de 63 de ani;
– riscul genetic (mutații genetice, moștenite de la o generație, la alta la nivelul genelor BRCA1 și BRCA2; sindromul Lynch, care determină cancer de colon și de ovar);
– obezitatea;
– nuliparitatea (absența sarcinilor);
– primiparitatea după 35 de ani;
– dezechilibrele hormonale tiroidiene;
– tratamentele de stimulare ovariană;
– istoric de cancer de sân sau chisturi ovariene.

Simptomatologia acestor tumori maligne este nespecifică și reprezentată de:
– durere la nivelul abdomenului inferior;
– prezența unei formațiuni tumorale;
– meteorism (acumulare de gaze în intestin);
– metroragii;
– tulburări vezicale;
– greață, vărsături;
– constipație;
– scădere în greutate;
– oboseală cronică;
– edeme la nivelul membrelor inferioare;
– insuficiență cardiacă;
– dispnee (respirație dificilă).

Durerile abdominale sunt un semnal de alarmă pentru sănătatea ovarelor 


Diagnosticul tumorilor ovariene este stabilit pe baza anamnezei și al examenului clinic al pacientului, în completare cu:
– investigații imagistice (ecografie transvaginală, CT, RMN de abdomen);
– analize de laborator pentru determinarea markerilor tumorali.
Diagnosticul histopatologic pentru stabilirea tipului de tumoră constă în prelevarea unor biopsii de la nivel ovarian, prin intermediul unei intervenții chirurgicale exploratorii.

Tratamentul pentru tumorile ovariene benigne este reprezentat de intervenţia chirurgicală – chistectomie (îndepărtarea chistului ovarian) sau ovarectomie (excizia totală a ovarului afectat), uneori chiar anexectomie (îndepărtarea trompelor uterine). Dacă tumora este cunoscută şi apare creşterea de volum sau apariţia unei complicaţii, se practică intervenţia de urgenţă. În cazul chisturilor funcţionale (foliculi ce au suferit o degenerare chistică), tratamentul poate fi reprezentat de terapia cu estroprogestative.

Tratamentul pentru tumorile maligne este în primul rând chirurgical. În funcție de stadializarea tumorii, se practică histerectomie (îndepărtarea uterului), ablaţia tumorii, omentectomie (excizia peritoneului), apendicectomie (îndepărtarea apendicelui), anexectomie unilaterală (îndepărtarea unei trompe uterine), limfadenectomie (îndepărtarea ganglionilor invadați de celule tumorale).
Pe lângă intervenția chirurgicală se apelează la chimioterapie. Acesta se impune ca tratament adjuvant chiar în stadiul I de boală și devine preponderentă în stadiile avansate. O altă metodă de tratament este radioterapia.

Dacă boala este diagnosticată și tratată din timp, când cancerul încă nu a depășit ovarul, rata de supraviețuire peste cinci ani este de 90%. Din păcate, conform statisticilor, doar 19% din toate cazurile sunt descoperite la început (simptomele nespecifice fac ca pacienta să se prezinte târziu la medic). Dacă neoplasmul ovarian a fost diagnosticat în stadiul III sau mai târziu, rata de supraviețuire scade dramatic (29%).

Nu există o modalitate sigură de a preveni cancerul ovarian. Dar pot exista modalități de a vă reduce riscul:
• Luați în considerare administrarea de pilule contraceptive. Stabiliți însă cu medicul ginecolog care sunt pilulele contraceptive (contraceptive orale) cele mai pot fi potrivite pentru dumneavoastră. Administrarea de pilule contraceptive reduce riscul de cancer ovarian, totuși aceste medicamente prezintă și riscuri, așa că discutați dacă beneficiile depășesc aceste riscuri în cazul dumneavostră.
• Dacă aveți antecedente familiale de cancer mamar și ovarian, discutați acest lucru cu medicul ginecolog de la OCH. Este posibil să fiți îndrumată către un consilier genetic, care vă poate ajuta să decideți dacă testarea genetică vă este indicată. Dacă se constată că aveți o modificare genetică care crește riscul de cancer ovarian, puteți lua în considerare o intervenție chirurgicală pentru a vă îndepărta ovarele, prevenind astfel apariția cancerului.

Citiți despre endometrioza tratată 100% la Ovidius Clinical Hospital 


Medicii OCH sunt la o programare distanță de dumneavoastră. Consultați-i în timp util, faceți-vă periodic investigații, sănătatea este bunul cel mai de preț al fiecăruia. La OCH, profesionalismul se îmbină cu tehnica, iar pacientului i se respectă dreptul la sănătate.

Nu există o modalitate sigură de a preveni cancerul ovarian. Dar pot exista modalități de a vă reduce riscul:
• Luați în considerare administrarea de pilule contraceptive. Stabiliți însă cu medicul ginecolog care sunt pilulele contraceptive (contraceptive orale) cele mai pot fi potrivite pentru dumneavoastră.
• Dacă aveți antecedente familiale de cancer mamar și ovarian, discutați acest lucru cu medicul ginecolog de la OCH. Este posibil să fiți îndrumată către un consilier genetic, care vă poate ajuta să decideți dacă testarea genetică vă este indicată. 

Medicii OCH sunt la o programare distanță de dumneavoastră. Consultați-i în timp util, faceți-vă periodic investigații, sănătatea este bunul cel mai de preț al fiecăruia. La OCH, profesionalismul se îmbină cu tehnica, iar pacientului i se respectă dreptul la sănătate.