Este în general acceptat și făcut cunoscut faptul că oamenii care trăiesc în țările ce se învecinează cu Marea Mediterană trăiesc mai mult și suferă mai puțin de cancer și afecțiuni cardiovasculare. „Secretul” este de multă vreme dezvăluit tuturor: persoanele învecinate cu Marea Mediteraneană au un stil de viață activ, greutate normală și o dietă săracă în carne roșie, zahăr și grăsimi saturate, dar bogată în legume, fructe, semințe, pește.
Dieta mediteraneană a fost legată de o listă lungă de beneficii pentru sănătate.
• Promovează sănătatea inimii
Dieta mediteraneană a fost studiată pe larg pentru capacitatea sa de a promova sănătatea inimii.
Cercetările arată că dieta mediteraneană poate fi chiar legată de un risc mai scăzut de boli de inimă și accident vascular cerebral. S-au comparat efectele dietei mediteraneene și ale unei diete sărace în grăsimi și a reieșit că dieta mediteraneană a fost mai eficientă în încetinirea progresiei formării plăcii de aterom, care este un factor de risc major pentru bolile de inimă.
Alte cercetări arată că dieta mediteraneană ar putea ajuta, de asemenea, să scadă nivelurile tensi-unii arteriale diastolice și sistolice, pentru a susține sănătatea inimii.
PERICOLUL GRĂSIMILOR DIN SÂNGE
• Sprijină nivelurile sănătoase ale zahărului din sânge
Dieta mediteraneană încurajează o varietate de alimente bogate în nutrienți, inclusiv fructe, legume, nuci, semințe, cereale integrale și grăsimi sănătoase pentru inimă. Ca atare, respectarea acestui tip de alimentație poate ajuta la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și la protejarea împotriva dia-betului de tip 2.
În mod interesant, mai multe studii au descoperit că dieta mediteraneană poate reduce nivelul zahărului din sânge și poate îmbunătăți nivelul de hemoglobină glicată, un marker folosit pentru a măsura controlul pe termen lung al zahărului din sânge. S-a demonstrat, de asemenea, că dieta mediteraneană scade rezistența la insulină, o afecțiune care afectează capacitatea organismului de a utiliza insulina pentru a regla eficient nivelul zahărului din sânge.
TRATAMENTUL DIABETULUI LA OCH
• Protejează funcția creierului
Mai multe studii arată că dieta mediteraneană ar putea fi benefică pentru sănătatea creierului și poate chiar proteja împotriva declinului cognitiv, pe măsură ce îmbătrânești. De exemplu, un studiu care a inclus 512 persoane, a constatat că o mai mare aderență la dieta mediteraneană a fost asociată cu îmbunătățirea memoriei și reducerea mai multor factori de risc pentru boala Alzheimer. Alte cercetări au descoperit că dieta mediteraneană poate fi legată de un risc mai scăzut de demență, tulburări cognitive și boala Alzheimer. În plus, o analiză amplă a arătat, de asemenea, că respectarea dietei mediteraneene a fost legată de îmbunătățiri ale funcției cognitive, memoriei, atenției și vitezei de procesare la adulții în vârstă sănătoși.
Dieta mediteraneană poate oferi, așadar, o serie de beneficii pentru organismul uman, inclusiv pierderea în greutate, sănătatea inimii și a creierului, evitarea hipertensiunii arteriale, prevenirea cancerului și prevenirea și controlul diabetului de tip 2. În principiu, urmând dieta mediteraneană, ați putea să vă țineți greutatea sub control și să evitați, în același timp, boli cronice.
OPINIA MEDICILOR CU PRIVIRE LA NUTRIȚIA ROMÂNILOR
Altminteri, nu există „o” dietă mediteraneană propriu-zisă. Grecii mănâncă diferit de italieni, care mănâncă diferit de francezi și spanioli. Totuși, cu toții împărtășesc cam aceleași principii. Specialiști în sănătate publică și nutriție, de la universități recunoscute, împreună cu Organizația Mondială a Sănătății și organizații non-profit, studiază periodic diverse diete, iar pentru dieta mediteraneană au dezvoltat o piramidă care oferă îndrumări despre cum să vă umpleți farfuria – și poate paharul de vin. Acest model de alimentație este socotit unul foarte echilibrat, el încadrându-se în limitele general acceptate pentru cantitatea de proteine, carbohidrați, grăsimi și alți nutrienți pe care îi furnizează.
Piramida dietei mediteraneene pune accent pe consumul de fructe, legume, cereale integrale, fa-sole, nuci, leguminoase, ulei de măsline și ierburi aromate, dar și condimente (în special plante aro-matice). Peștele și fructele de mare se consumă de cel puțin două ori pe săptămână. Carnea de pasăre, ouăle, brânza și iaurtul vor fi consumate cu moderație, iar dulciurile și carnea roșie doar la ocazii speciale. Completați meniul cu un strop de vin roșu (dacă doriți), amintiți-vă să rămâneți activi fizic (plimbarea zilnică este foarte bună la acest capitol) și sunteți gata. Gata, mai ales, să împărțiți masa cu cei din jurul dumneavoastră – un alt aspect de care beneficiază dieta mediteraneană: socializarea reduce stresul și cantitatea de mâncare ingurgitată.
Puteți include un amestec de fructe și legume proaspete, congelate, uscate și conservate, dar verificați etichetele pachetelor pentru adaos de zahăr și sodiu.
Apa ar trebui să fie băutura preferată într-o dietă mediteraneană. Cantitatea de vin recomandată este de un pahar pe zi pentru femei și două pe zi pentru bărbați, dacă nu aveți contraindicații. Vinul roșu conține resveratrol, un compus care pare să adauge ani de viață în plus (deși ar trebui să beți sute sau mii de pahare pentru a obține suficient resveratrol pentru a putea face diferența).
În mod ideal, ar trebui să vă bazați dieta mediteraneană pe aceste alimente:
- Legume: roșii, broccoli, kale, spanac, ceapă, conopidă, morcovi, varză de Bruxelles, castraveți, cartofi, cartofi dulci, napi;
- Fructe: mere, banane, portocale, pere, căpșuni, struguri, curmale, smochine, pepeni, piersici;
- Nuci, migdale, nuci de macadamia, alune de pădure, caju, semințe de floarea soarelui, semințe de dovleac, unt de migdale, unt de arahide;
- Leguminoase: fasole, mazăre, linte, leguminoase, alune, năut;
- Cereale integrale: ovăz, orez brun, secară, orz, porumb, hrișcă, pâine și paste din grâu integral;
- Pește și fructe de mare: somon, sardine, păstrăv, ton, macrou, creveți, stridii, scoici, crab;
- Păsări (ideal de curte): pui, rață, curcan;
- Ouă: de găină, prepeliță și rață;
- Lactate: brânză, iaurt, lapte;
- Ierburi și condimente: usturoi, busuioc, mentă, rozmarin, salvie, nucșoară, scorțișoară, piper
- Grăsimi sănătoase: ulei de măsline extravirgin, măsline, avocado și ulei de avocado.
Adoptați stilul de viață mediteranean, beneficiile vor fi doar ale dumneavoastră.
Nu ezitați să mergeți și pe calea prevenției în sănătate, țineți cont de sfaturile specialiștilor, mergeți periodic la medic, la analize.
Pentru orice problemă de sănătate, apelează cu încredere la policlinica sau spitalul OCH.
Renumele se obține prin performanță!
