Stilul de viață, alimentația și neoplasmul sânului

Alimentația, aleasă corect ca stil de viață, deține un rol important în direcția prevenției sau susținerii terapiilor specifice.

Ș.L. Dr. Cristina Farcaș – medic specialist medicină internă, lector coordonator de medicină integrativă în cadrul spitalului Ovidius Clinical Hospital susține adaptarea unui plan alimentar la circumstanțele individuale și subtipul cancerului de sân care potențează tratamentul oncologic și intervine prin reducerea riscului de recurență al bolii. Scopul este de a atribui organismului printr-un nou model alimentar nutrienți care să promoveze funcția normală a celulelor și un mediu metabolic dăunător celulelor canceroase.

Un mediu organic sănătos asigură o viață optimă celulelor sănătoase și defavorizează celulele atipice canceroase. O dietă dominată de legume și fructe care elimină alcoolul, limitează aportul de carne roșie și grăsimile omega-6 contribuie la reducerea probabilității cancerului de sân sau a recurenței sale în comparație cu alimentația tradițională.

Dieta se adaptează situației și se adresează pacientelor cu factori de risc de cancer mamar (dar la care nu există boala), pacientelor aflate sub tratament activ oncologic sau la cele aflate în remisiune.

ALIMENTAȚIA ADECVATĂ RISCULUI CRESCUT DE CANCER MAMAR

Femeile cu factori risc pentru cancerul de sân au ca indicație selecția alimentară pe baza listelor cu alimente benefice și de evitat. Se recomandă consumul unei varietăți mari de alimente oncopreventive, limitând în același timp alimentele cunoscute cu potențial oncogen. Nu toți factorii de risc (ex. pubertatea precoce) pot fi influențați prin dietă la vârsta adultă. Însă unele circumstanțe cu risc ridicat pot fi interferate de modelul alimentar profitând din plin de potențialul dietei.

Tabelul alimentelor recomandate:

Legume	Morcovi, Dovlecel, Anghinare, Ardei Gras, Broccoli, Varza de Bruxelles, Varza albă, Conopida, Țelină, Castravete, Gulia, Usturoiul, Ardeiul iute, Praz, Salata verde, Ciuperci, Ceapa, Măcriș, Dovleac, Măsline
Fructe	Mere, Mure, Afine, Cireșe, Coacaze, Struguri, Rodia, Zmeura, Căpșuni Pepene
Carne și lactate organice	Laptele fermentat, Chefir, Iaurt cu conținut scăzut de grăsimi Pui, Curcan Heringul, Păstrăvul de lac, Macroul, Sardina, Somonul sălbatic*,
Fasole Cerealele	Fasole neagra, Fasole uscata, Fasole roșie, Fasole roz, Fasolea albă Orez Brun, Hrişcă
Nucile și semințele	Semințe de in Nuci
Condimente și sosuri	Hrean, Busuioc, Chimen negru, Piper negru, Coriandru, Ghimbir, Ardei lung, Pătrunjel, Șofran, Turmeric Muştar Pasta de tomate Miere minim procesată
Băuturi	Cafea* Ceai verde
Uleiuri și grăsimi	Uleiul de in Ulei de măsline Ulei de nucă

Puiul organic este o sursă dietetică excelentă de niacină, vitamina B6, colină, seleniu și triptofan și, de asemenea, conține vitamina B12, vitamina D, fier și zinc. Puiul este mult mai scăzut în grăsimi saturate, colesterol și fier decât carnea roșie.

Consumul de pui și păsări de curte, crescute în condiții controlate a fost găsit în numeroase studii asociat cu o densitate mai mică a sânului și cu un risc mai mic de cancer la sân.
Pentru cei care mănâncă carne, puiul organic este o alegere mult mai bună decât carnea de vită, porc sau carnea procesată.

Metoda de preparare pare a fi importantă; puiul la grătar sau prăjit, au dovedit un conținut inacceptabil de amine heterociclice (HCAs) și benzo [a] pirene (BaP), cunoscute cancerigene. Pe baza dovezilor disponibile, puiul organic gătit fără piele, care nu a fost carbonizat sau prăjit poate oferi o anumită protecție împotriva cancerului de sân sau, cel puțin, nu crește riscul.

Ficatul de pui, curcan și gâscă/rață trebuie evitat din cauza conținutului ridicat de fier și cupru. În laborator s-a dovedit că depleția de fier duce la inhibarea semnificativă a multiplicării celulelor canceroase mamare. Un nivel relativ ridicat de fier în țesutul mamar benign se asociază cu creșterea riscului de cancer mamar ulterior. În plus, excesul de fier poate interfera cu efectele tratamentului cu medicamentele chimioterapice Adriamycin și Cisplatin.

Cuprul poate promova angiogeneza (în cazul de față, formarea vaselor noi de sânge care asigura vascularizația țesutului tumoral). În timp ce cuprul reprezintă un component vital, femeile cu cancer de sân nu trebuie să depășească doza zilnică recomandată (0,9mg). Pentru a evita posibilele intoxicații alimentare provocate de contaminarea cu E. coli sau salmonella, carnea trebuie să fie întotdeauna bine preparată.

Trebuie evitată carnea de pasăre procesată, afumată și mezelurile care conțin nitrit de sodiu.

Somonul este o bună sursă de substanțe active biologic (astaxantină, colină, niacină, vitamina B6, vitamina D, seleniu și acizi grași polinesaturați omega-3), asociate cu un risc mai mic pentru anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân și pentrul reducerea riscului bolii coronariene. Somonul sălbatic este o alegere mai bună decât somonul de fermă.

În funcție de locația de pescuit, somonul poate fi identificat cu acumulări de bifenili policlorurați (PCB), substanțe similare dioxinei, dibenzo-p-furani, pesticide clorurate, mercur și metilmercur care pot fi în detrimentul sănătății umane prin risc cancerigen.

Somonul sălbatic oceanic are un potențial mai scăzut de a încorpora aceste substanțe toxice comparativ cu somonul de fermă iar conținutul său în acizi grași polinesaturați omega-3 și omega-6 este superior. Aceste diferențe sunt generate de tipul de hrană destinată somonului de fermă (amestec concentrat de făină de pește, ulei de pește, colorant alimentar, furaje pe bază de plante) potențial contaminate. Înlocuirea uleiului de pește cu uleiuri vegetale în dieta somonului de fermă reduce conținutul de acizi grași omega-3, oferind peștilor un profil slab pentru prevenție. În plus, somonul de fermă este tratat cu antibiotice, pesticide și hormoni pentru o creștere adecvată.

Analizele efectuate au indicat siguranța consumului de până la două porții de somon de crescătorie pe lună și până la opt porții de somon sălbatic. Îndepărtarea pielii somonului este recomandată pentru a reduce nivelul de contaminanți ingerat.

“Pentru orice boală cronică degenerativă există pârghii de control menite a influența factorii implicați pentru o evoluție favorabilă a bolii. Avantajul actual este materialul informațional bogat al studiilor exhaustive medicale efectuate în direcția identificării elementelor stilului de viață asociat prevenției sau pentru potențarea terapiilor aplicate”, relatează Ș.L. Dr. Cristina Farcaș – medic specialist medicină internă, lector coordonator de medicină integrativă.