Consult de specialitate gastroenterologie
Analize medicale de laborator
Endoscopie digestivă superioară
Investigații imagistică medicală - ecografie abdominală / RMN/ CT
Scintigrafie osoasă
Biopsie
Test depistare Helicobacter Pylori (test respirator uree)
Consult de specialitate chirurgie generală
Consult de specialitate oncologie
Examen histopatologic/ IHC
Stadializare
Consiliere nutrițională
Teste suplimentare
Intervenție chirurgicală
Chimioterapie
Imunoterapie
Terapii țintite
Terapie hormonală
Radioterapie
Plan de monitorizare
Consiliere psihologică
*Navigatorul de pacienți este la dispoziția pacientului oncologic și a familiei sale pe întreg parcursul traseului.
Cancerul de stomac, cunoscut și sub denumirea de cancer gastric, este o afecțiune în care celulele anormale se dezvoltă în mucoasa stomacului. Stomacul este un organ în formă de sac situat între esofag și intestinul subțire și are rolul de a digera alimentele.
Cancerul de stomac (neoplasm gastric malign) poate începe în diferite părți ale stomacului și poate să se extindă la alte organe în stadiile avansate. Acesta tumoare malignă la stomac poate să se răspândească la alte zone ale corpului.
Există mai multe tipuri de cancer gastric, iar acestea sunt clasificate în funcție de tipul de celule care se înmulțesc și de zona stomacului în care se dezvoltă tumora.
Tipuri de cancer de stomac:
• Adenocarcinom gastric
• Limfom gastric
• Tumori stromale gastrointestinale (GIST)
• Carcinoame cu celule scuamoase
• Cancere neuroendocrine
• Infecția cu Helicobacter pylori: Această bacterie poate afecta mucoasa stomacului și este un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului gastric. Helicobacter pylori este asociată și cu alte afecțiuni gastrice precum ulcerele.
• Factori genetici și istoric familial: Persoanele care au avut membri ai familiei diagnosticați cu cancer gastric au un risc crescut de a dezvolta și ei această afecțiune. Anumite mutații genetice pot, de asemenea, juca un rol în susceptibilitatea la cancerul de stomac.
• Vârsta și sexul: Riscul de cancer gastric crește odată cu înaintarea în vârstă. Bărbații au un risc mai mare decât femeile de a dezvolta acest tip de cancer.
• Fumatul este un factor de risc major pentru cancerul de stomac.
• Dieta: Consumul de alimente sărate, afumate, murate sau care conțin conservanți poate crește riscul de cancer gastric. De asemenea, o dietă lipsită de fructe și legume poate fi asociată cu un risc mai mare. Consumul crescut de alcool și în special de alcool concentrat înainte de masa crește foarte mult riscul de a dezvolta un cancer gastric.
• Factori hormonali: Factorii care afectează ciclul menstrual, cum ar fi menarha (primul ciclu menstrual) la o vârstă timpurie sau menopauza la o vârstă mai înaintată, pot influența riscul de cancer ovarian.
• Afecțiuni precum gastrita cronică și ulcerele: Persoanele care au suferit de afecțiuni stomacale precum gastrita cronică sau au avut ulcere au un risc crescut de a dezvolta cancer gastric.
• Antecedentele de intervenții chirurgicale stomacale: Anumite intervenții chirurgicale la nivelul stomacului pot crește riscul de cancer gastric.
• Expoziția la substanțe chimice: Anumite substanțe chimice, precum nitrozaminele, care se găsesc în alimente conservate și procesate, pot crește riscul de cancer gastric.
Stilul de viață și factorii de mediu pot juca un rol semnificativ în riscul de dezvoltare a cancerului de stomac.
Iată câțiva factori legați de stilul de viață și mediu care pot influența susceptibilitatea la această afecțiune.
Este important să subliniem că acești factori pot interacționa și pot varia în importanță în funcție de fiecare individ.
Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și menținerea unui nivel redus de stres, poate contribui la reducerea riscului de cancer gastric. De asemenea, efectuarea regulată a controalelor medicale și diagnosticarea precoce a oricăror probleme stomacale pot fi esențiale în prevenirea sau tratarea cancerului gastric.
• Durere abdominală sau disconfort: Durerea sau senzația de plenitudine în partea superioară a abdomenului poate fi un simptom al cancerului de stomac.
• Dispepsie: Aceasta include simptome precum balonarea, arsuri la stomac, eructații frecvente sau senzația de prea plin după mese.
• Probleme de digestie: Dificultățile la înghițire (disfagie) pot apărea, iar uneori pot duce la senzația de blocare în gât.
• Pierdere în greutate: O scădere semnificativă în greutate fără un motiv aparent poate fi un semn de îngrijorare.
• Sângerare: Sângerarea internă poate duce la scaune negre sau cu sânge, vărsături cu sânge sau sângerare la nivelul tractului digestiv, care poate să apară ca vărsături cu aspect de zaț de cafea.
• Oboseală și slăbiciune.
• Greață și vărsături persistente: Aceste simptome pot să apară și pot fi însoțite de o senzație generală de indispoziție.
• Refuzul alimentelor
• Umflături sau senzații de presiune în stomac: Tumorile mari pot exercita presiune asupra stomacului, determinând senzații de umflare sau presiune.
• Icter (colorarea în galben a pielii și a ochilor): Icterul poate apărea atunci când cancerul de stomac afectează canalul biliar, blocând fluxul normal al bilei.
Cancerul la stomac poate afecta diferite părți ale stomacului, inclusiv antrul piloric (ultima portiune a stomacului, inainte de duoden). În cazul în care cancerul se dezvoltă în antrul piloric, acesta poate afecta funcțiile normale ale acestei regiuni și poate duce la simptome specifice.
Este important să menționați că aceste simptome pot fi cauzate și de alte afecțiuni digestive sau medicale, iar prezența lor nu confirmă în mod automat prezența cancerului de stomac.
• Consult medical
• Investigații imagistică
• Endoscopie superioară: Aceasta este o procedură în care un tub subțire cu o cameră video la capăt (endoscop) este introdus în stomac prin gură pentru a examina mucoasa stomacului și a preleva mostre de țesut pentru biopsie.
• Teste de sânge: Anumite teste de sânge, cum ar fi măsurarea nivelurilor de markeri tumorali, pot oferi informații suplimentare, dar nu sunt utilizate singure pentru diagnosticul cancerului de stomac.
• Testul respirator cu uree: Aceasta este o modalitate de a detecta infecția cu Helicobacter pylori prin măsurarea eliberării de dioxid de carbon din organism după ingestia unei cantități mici de uree etichetat radioactiv.
Este important să reținem că un rezultat pozitiv la unul dintre testele de screening sau diagnostice nu confirmă automat prezența cancerului mamar, dar poate indica necesitatea unor investigații suplimentare pentru a obține o evaluare mai precisă a situației.
• Examinarea clinică: Medicul vă va întreba despre istoricul medical, simptomele și factorii de risc. O examinare fizică poate oferi informații suplimentare.
• Endoscopie superioară: Această procedură permite medicului să observe eventualele anomalii, să preleveze mostre de țesut pentru biopsie.
• Biopsie: Prin intermediul endoscopiei sau în timpul unei intervenții chirurgicale, se pot preleva mostre de țesut suspect pentru analiză la microscop. Biopsia furnizează informații esențiale despre tipul și gradul cancerului.
• Imagistica medicală: Diverse tehnici de imagistică pot fi utilizate pentru a obține imagini detaliate ale stomacului și a regiunilor adiacente. Acestea pot include tomografia computerizată CT (la care se poate observa și condiția de stomac îngroșat), imagistica prin rezonanță magnetică RMN, ecografia și radiografia cu substanță de contrast.
• Teste de sânge: Anumite analize de sânge, cum ar fi măsurarea nivelurilor de markeri tumorali, pot oferi informații suplimentare, dar acestea nu sunt utilizate singure pentru a stabili un diagnostic definitiv.
• Laparoscopia: Aceasta este o procedură chirurgicală minim invazivă în care un mic tub cu o cameră video la capăt (laparoscop) este introdus în abdomen pentru a examina stomacul și organele din jur. Acesta poate fi folosit și pentru a preleva mostre de țesut.
• Stadializarea cancerului: După ce diagnosticul a fost confirmat, este important să se determine stadiul cancerului (cât de mult s-a răspândit). Aceasta poate implica imagistică suplimentară sau alte teste pentru a evalua extinderea tumorii.
• Consultul de nutriție: medicul nutriționist evaluează deficitul nutrițional, nevoile nutriționale în funcție de etapa terapeutica, oferta recomandări pentru inlocuirea deficitelor și consiliere privind modul de alimentare, formule nutritive și tip de alimentare adaptat necesarului fiecărui pacient.
• Consiliere psihologică: oferă suportul necesar depasirii momentului aflării diagnosticului, pe perioada tratamentului și a monitorizării. Suportul psihologic se oferă atât pacientului, cât și familiei.
• Stadiul I: Tumorile din acest stadiu sunt localizate în interiorul mucoasei stomacului sau în mucoasă și țesutul submucoasei. Acestea nu s-au răspândit la ganglionii limfatici sau la alte organe.
• Stadiul II: Tumorile din acest stadiu s-au răspândit în straturi mai profunde ale pereților stomacului sau în țesuturile adiacente, dar nu au ajuns la ganglionii limfatici sau la alte organe.
• Stadiul III: În acest stadiu, cancerul s-a răspândit în ganglionii limfatici din apropiere, dar nu s-a extins la alte organe.
• Stadiul IV: Acesta este cel mai avansat stadiu, în care cancerul s-a răspândit la distanță, adică la organe sau țesuturi îndepărtate de stomac.
• Chirurgia: Îndepărtarea chirurgicală a tumorii este o opțiune frecventă, mai ales în stadiile incipiente ale cancerului de stomac. Chirurgul poate încerca să extirpe tumora și o porțiune din țesutul sănătos din jur pentru a preveni răspândirea cancerului. În unele cazuri este posibil să fie necesară îndepărtarea unei părți sau a întregului stomac (gastrectomie).
• Radioterapia: Utilizarea radiațiilor ionizante pentru a distruge sau a încetini creșterea celulelor canceroase. Radioterapia poate fi administrată înainte sau după intervenția chirurgicală sau în combinație cu chimioterapia.
• Chimioterapia: Utilizarea medicamentelor anticanceroase pentru a distruge sau a încetini creșterea celulelor canceroase. Chimioterapia poate fi administrată înainte sau după intervenția chirurgicală pentru a reduce mărimea tumorii sau pentru a distruge celulele canceroase rămase.
• Terapia țintită: Utilizarea unor medicamente specifice care vizează anumite molecule sau proteine implicate în creșterea celulelor canceroase.
• Imunoterapia: Stimularea sistemului imunitar pentru a recunoaște și a distruge celulele canceroase.
• Gestionarea efectelor secundare
• Reabilitarea nutrițională
• Exerciții fizice
• Suport emoțional și psihologic
• Reintegrarea socială
• Monitorizarea eventualelor recidive