Consult de specialitate gastroenterologie
Endoscopie digestivă inferioară
Analize medicale de laborator
Testul FIT
Imagistică medicală
Consult de specialitate chirurgie generală
Examen histopatologic/ IHC
Consult de specialitate oncologie
Stadializare
Investigații de specialitate suplimentare
Intervenție chirurgicală
Chimioterapie
Radioterapie
Plan de monitorizare
Nutriție oncologică
Suport psihologic
*Navigatorul de pacienți este la dispoziția pacientului oncologic și a familiei sale pe întreg parcursul traseului.
**Succesiunea metodelor terapeutice enumerate se va stabili în funcție de stadializare și de statusul biologic al pacientului.
***Anumite investigații sunt disponibile prin prteneri - ex. PET-CT.
Cancerul colorectal sau cancerul de colon reprezintă un tip de cancer care se dezvoltă în colon (intestinul gros) sau în rect (porțiunea finală a tractului digestiv). Acest tip de cancer începe de obicei în celulele glandulare care alcătuiesc mucoasa colonului sau rectului și poate evolua în timp.
Este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticat la nivel mondial. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru îmbunătățirea prognosticului și a calității vieții pacienților afectați.
Tipurile de cancer colorectal, de colon sau rectal
• Adenocarcinom colorectal: varianta cea mai frecvent întâlnită la cancerul colorectal, care apare la nivelul celulelor glandulare ale mucoasei colonului sau rectului.
• Carcinoid colorectal: se dezvoltă la nivelul celulelor endocrine ale intestinului.
• Sarcom colorectal: se dezvoltă în țesuturile conjunctive (mușchii sau vasele de sânge ale colonului sau rectului).
• Diaree persistentă sau constipație.
• Schimbări în consistența scaunelor.
Sângerare rectală:
• Sânge în scaun (aspectul scaunului în cancerul de colon poate varia în funcție de localizarea tumorii, gradul de obstrucție și alți factori).
• Sângerarea rectală care poate fi de culoare roșie sau mai închisă.
Durere și disconfort abdominal:
• Durere sau disconfort persistent în zona abdominală.
• Balonare sau senzație de presiune în abdomen.
Pierdere în greutate:
• Pierdere semnificativă în greutate fără o cauză aparentă.
Oboseală și slăbiciune:
• Oboseală persistentă și slăbiciune inexplicabilă.
Stări de grețuri și vărsături:
• Grețuri frecvente sau senzație de rău.
• Vărsături persistente.
• Umflături palpabile sau noduli în zona abdominală.
Simptome cancer colon avansat
• Dureri persistente la nivelul abdomenului.
• Pierderea în greutate accentuată.
• Slăbiciune generalizată și oboseală excesivă.
• Sângerări rectale abundente.
• Obstrucție intestinală, manifestată prin vărsături, lipsa apetitului și distensie abdominală.
Testarea scaunului pentru sânge ocult:
• Detectează prezența sângelui în scaun, care nu poate fi mereu vizibil cu ochiul liber.
• Este recomandat ca testarea sa fie efectuată anual
Colonoscopie:
• O procedură în care un tub flexibil cu o cameră video la capăt (colonoscop) este introdus în colon pentru a examina întregul intestin gros și pentru a îndepărta eventualele polipi.
• Frecvență: La fiecare 10 ani, dar poate varia în funcție de recomandările medicului și de rezultatele anterioare.
Sigmoidoscopie:
• Ce implică: Similar cu colonoscopia, dar se examinează doar o porțiune mai mică a colonului, numită sigmoid.
• Frecvență: La fiecare 5 ani, deseori în combinație cu testarea scaunului pentru sânge ocult.
Testul de ADN în scaun:
• Ce implică: Detectează modificări genetice asociate cu cancerul colorectal în mostrele de scaun.
• Frecvență: Variază în funcție de tipul de test; unele sunt recomandate la intervale de 1-3 ani.
Imagistică cu tomografie computerizată (CT):
• Scanare CT care furnizează imagini detaliate ale colonului și rectului (poate detecta prezența tumorilor pe colon, metastazelor sau a altor anomalii).
• Frecvență: La fiecare 5 ani.
Recomandări Generale:
• Screening-ul începe, de obicei, la vârsta de 50 de ani, dar poate varia în funcție de factorii de risc și recomandările medicului.
• Persoanele cu antecedente familiale sau alte riscuri pot începe screening-ul la o vârstă mai mică.
• Frecvența și tipul de screening pot varia în funcție de rezultatele anterioare și de recomandările medicului.
Este important să discutați cu medicul specialist pentru a determina planul de screening adecvat în funcție de istoricul medical și riscurile individuale. Screening-ul regulat joacă un rol esențial în prevenirea și detectarea precoce a cancerului colorectal.
Consultație medicală:
• Medicul va efectua o examinare fizică și va discuta istoricul medical și simptomele pacientului.
• Va solicita informații despre antecedentele familiale și posibilele factori de risc.
Teste de sânge:
• Analizele pentru colon pot include de sânge pot furniza informații despre starea generală a sănătății și pot include markeri tumorali specifici, cum ar fi CEA (antigenul carcinoembrionar).
• Colonoscopie: O procedură în care un tub subțire și flexibil cu o cameră video la capăt (colonoscop) este introdus în colon pentru a examina mucoasa colonului și rectului.
• Permite identificarea și prelevarea de mostre de țesut (biopsii) sau îndepărtarea polipilor.
Biopsie:
• Prelevarea unei mostre mici de țesut pentru examen sub microscop pentru a determina dacă există celule canceroase.
• Biopsia poate fi efectuată în timpul colonoscopiei sau în timpul unei intervenții chirurgicale.
Imagistică medicală:
• Tomografie computerizată (CT) abdominală și pelviană pentru a evalua extinderea cancerului și implicațiile acestuia asupra altor organe.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a obține imagini detaliate ale colonului și rectului.
• Ecografie abdominală pentru a evalua stadiul cancerului și implicațiile asupra ganglionilor limfatici.
PET-CT:
• Poate fi utilizată pentru a evalua răspândirea cancerului și pentru a ghida tratamentul.
Evaluarea stadiului cancerului:
• Determinarea stadiului cancerului colorectal implică evaluarea mărimii tumorii, extinderea la ganglionii limfatici și prezența metastazelor la distanță.
• Stadiul ajută la planificarea tratamentului și oferă informații despre prognostic.
Diagnosticul complet și detaliat este esențial pentru a elabora un plan de tratament adecvat. Echipa medicală va colabora pentru a determina cel mai eficient mod de a aborda situația specifică a fiecărui pacient.
Cancer colon stadiul 0 (Carcinomul in situ):
• Celulele anormale sunt prezente numai în mucoasa colonului sau a rectului și nu au invadat straturile mai adânci.
Cancer colon stadiul I:
• Tumora a crescut prin mucoasa colonului sau a rectului, ajungând la mușchiul de sub mucoasă, dar nu a afectat nodulii limfatici sau alte organe.
Cancer colon stadiul II:
• Tumora a crescut prin stratul muscular al colonului sau rectului, dar nu a ajuns la nodulii limfatici sau alte organe.
Cancer colon stadiul III:
• Cancerul a crescut prin stratul muscular al colonului sau rectului și a ajuns la cel puțin un nod limfatic, dar nu a afectat alte organe (cancerul de colon poate prezenta metastaze în acest stadiu).
Cancer colon stadiul IV:
• Cancerul s-a răspândit la distanță, afectând nodurile limfatice și alte organe, cum ar fi ficatul, plămânii sau alte părți ale corpului.
Stadiile III și IV sunt considerate stadii avansate ale cancerului colorectal, iar gestionarea lor implică adesea terapie țintită, chimioterapie, radioterapie și alte tratamente specializate. Importanța detectării precoce și a screening-ului regulat constă în identificarea bolii în stadiile incipiente, când tratamentul are șanse mai mari de succes. Consultarea cu un medic și urmarea recomandărilor de screening sunt esențiale pentru gestionarea cancerului colorectal.
Chirurgia:
• Rezecția tumorală: Îndepărtarea chirurgicală a tumorii și a țesutului din jur.
• Limfadenectomia: Îndepărtarea ganglionilor limfatici afectați.
• Colectomie: Îndepărtarea parțială sau totală a colonului.
Chimioterapie cancer colon:
• Chimioterapie adjuvantă: Administrarea de medicamente anticancer după intervenția chirurgicală pentru a distruge celulele canceroase rămase.
• Chimioterapie neoadjuvantă: Administrarea de medicamente înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora tumorile sau pentru a reduce riscul de recurență.
Radioterapia:
• Radioterapie adjuvantă: Utilizarea radiațiilor ionizante după intervenția chirurgicală.
• Radioterapie neoadjuvantă: Utilizarea radiațiilor înainte de intervenția chirurgicală pentru a micșora tumora.
• Radioterapie paliativă: Ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții în cazurile avansate.
Terapie țintită:
• Medicamente care vizează anumite celule: Utilizate pentru a bloca anumite procese care permit creșterea și supraviețuirea celulelor canceroase.
Imunoterapia:
• Terapia care stimulează sistemul imunitar: Poate fi utilizată pentru a ajuta sistemul imunitar să identifice și să distrugă celulele canceroase.
Monitorizare și îngrijire paliativă:
• Monitorizare constantă: Pentru a evalua răspunsul la tratament și pentru a detecta eventualele recurențe.
• Îngrijire paliativă: Oferirea de îngrijiri pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții în cazurile avansate sau în fazele finale ale bolii.
Tratamentul poate implica o combinație de aceste opțiuni, iar deciziile sunt personalizate în funcție de fiecare caz. Este esențial ca pacienții să discute cu echipa medicală despre opțiunile de tratament, efectele secundare posibile și așteptările legate de rezultatele tratamentului.
Monitorizarea medicală continuă:
• Consultații regulate: Pacienții vor fi programați pentru consultații regulate cu echipa medicală pentru a monitoriza evoluția și a detecta o eventuală recidivă.
• Imagistică medicală: Pot fi efectuate teste de imagistică, cum ar fi tomografii sau scanări, pentru a evalua răspunsul la tratament și pentru a identifica orice semn de recurență.
Gestionarea efectelor secundare:
• Suport medical: Pacienții pot primi suport medical pentru a gestiona eventualele efecte secundare ale tratamentului, cum ar fi oboseala, durerea, tulburările digestive sau modificările în greutate.
Recuperarea fizică:
• Reabilitare și exerciții: În funcție de tipul de tratament, poate fi necesară reabilitarea fizică și reluarea treptată a activităților zilnice. Exercițiile fizice regulate pot contribui la refacerea forței și a energiei
Suport psihologic:
• Consilierea și suportul emoțional: Pacienții pot beneficia de consiliere și suport emoțional pentru a face față aspectelor psihologice ale bolii și ale tratamentului.
Nutriție și dietă:
• Consilierea nutrițională: În cazul în care tratamentul a avut un impact asupra alimentației sau greutății, pacienții pot beneficia de consiliere nutrițională pentru a menține o alimentație echilibrată și sănătoasă. Dieta în cancerul de colon operat poate juca un rol crucial în recuperarea postoperatorie și în menținerea unei stări de sănătate optime.
Integrarea în viața de zi cu zi:
• Revenirea la activitățile cotidiene: Gradual, pacienții pot reveni la activitățile cotidiene, incluzând reintegrarea în muncă și socializarea.
Monitorizarea a calității vieții:
• Evaluarea calității vieții: Este importantă evaluarea calității vieții pentru a se asigura că pacientul se bucură de o viață cât mai normală.
Educație continuă:
• Informarea continuă: Pacienții și familiile trebuie să fie informați continuu cu privire la orice schimbări în starea de sănătate și la planul de gestionare a eventualelor complicații.
Suport:
• Participarea la grupuri de suport: Implicarea în grupuri de suport sau comunități poate oferi o rețea de suport și împărtășirea experiențelor cu alți pacienți.
Perioada post tratament este un proces continuu, iar echipa medicală va lucra împreună cu pacientul pentru a asigura o calitate optimă a vieții și pentru a preveni sau gestiona eventualele recurențe. Este important să se comunice deschis cu echipa medicală și să se caute suportul necesar pentru a face față tuturor aspectelor.