logo
  • Anevrismul de aortă abdominală (AAA)

    Anevrismul de aortă abdominală (AAA) este o afecţiune gravă determinată de slăbirea peretelui aortei, urmată de creşterea diametrului acesteia şi, dacă nu este descoperit şi tratat la timp, se poate rupe, cauzând o hemoragie internă masivă, ce poate fi fatală

  • Camere implantabile

    Camerele implantabile sau cateterele cu cameră implantabilă sunt un sistem de tip Port-a-Cath (PAC), de dimensiuni reduse, care se montează sub piele în cadrul unei intervenții chirurgicale simple cu anestezie locală, sau generală în cazul copiilor, riscurile fiind minime iar pacientul externat chiar a doua zi. Camerele implantabile sunt formate dintr-un rezervor din titan conectat la un cateter din silicon sau poliuretan, introdus în totalitate subcutanat, care permite acces repetat la o venă sau arteră pentru o perioadă îndelungată de timp. Aceste camere au avantajul că se ascund complet sub tegumente, cateterul nefiind vizibil deloc la nivelul pielii.
     

  • Camerele implantabile sau cateterele cu cameră implantabilă

    Camerele implantabile sau cateterele cu cameră implantabilă sunt un sistem de tip Port-a-Cath (PAC), de dimensiuni reduse, care se montează sub piele în cadrul unei intervenții chirurgicale simple cu anestezie locală, sau generală în cazul copiilor, riscurile fiind minime iar pacientul externat chiar a doua zi. Camerele implantabile sunt formate dintr-un rezervor din titan conectat la un cateter din silicon sau poliuretan, introdus în totalitate subcutanat, care permite acces repetat la o venă sau arteră pentru o perioadă îndelungată de timp. Aceste camere au avantajul că se ascund complet sub tegumente, cateterul nefiind vizibil deloc la nivelul pielii.

  • Chistul sebaceu

    Chistul sebaceu este un tip de chist comun, situat sub piele. Este localizat cu predilecţie pe scalp, faţă, trunchi, organe genitale (scrot, labii), dar poate să apară la nivelul oricărei suprafeţe tegumentare. Cauza apariţiei sale este astuparea canalului de evacuare al glandei sebacee, cel mai adesea de către cheratină din piele. Aceasta duce la acumularea secreției glandei (sebum – cu aspect şi miros caracteristic) într-un înveliş în formă de sac, care creşte treptat în dimensiuni. În timp, creşterea volumului sau alte traumatisme, duc la fisurarea sacului şi infectarea conţinutului, care se transformă într-un abces dureros, mai dificil de tratat.

  • Colangiopancreatografie endoscopică retrogradă (ERCP)

    ERCP sau "Colangiopancreatografie endoscopică retrogradă" este o procedură endoscopică care ajută la tratarea afecțiunilor biliare și ale pancreasului. Prin aceasta se extrag calculi care au ajuns în căile biliare, se pot dilata stenoze, obstrucții ale căilor biliare, pancreatitie acute sau cronice, icterul mecanic, infecții ale căilor biliare.
     

  • Colecistectomia laparoscopică

    Colecistectomia laparoscopică este o intervenție minim invazivă prin care vezicula biliară este îndepărtată fără incizie clasică (chirurgie deschisă).

  • Ecografia fetală

    Ecografia fetală este o tehnică imagistică ce foloseşte ultrasunetele pentru a vizualiza fătul în interiorul uterului. Prin această metodă se pot obţine imagini 2D, 3D, 4D pentru evaluarea creşterii şi maturării fătului și depistarea eventualelor anomalii, astfel efectuându-se trei examinări ecografice importante în trimestrul I, II şi III de sarcină.
     

  • Ecografie

    Ecografia foloseşte ultrasunete pentru a obţine imagini ale organelor interne şi vaselor sanguine. Acesta este o metodă complet neiradiantă, ieftină şi repetabilă. Ecografia este examinarea de primă intenţie într-un spital de chirurgie, înainte de a recomanda CT sau IRM.

    Ecografia este cea mai utilă examinare imagistică în urmărirea sarcinii, neavând repercursiuni asupra fătului sau mamei. Astfel, se efectuează trei ecografii importante la femeile gravide: în trimestrul I, II şi III de sarcină, fiecare având alt scop (depistarea malformaţiilor fetale, a retardului de creştere intrauterine). Reconstrucţiile 3D şi 4D dau detalii despre faţa bebeluşului, despre structura osoasă a acestuia, dar şi despre funcţia cordului pe durata unei revoluţii cardiace.

    Ecografia este în momentul acesta, ca şi importanţă, a doua metodă de depistare a cancerului de sân, după rezonanţa magnetică. Ecografia sânului poate fi efectuată şi la femeile tinere (la care incidenţa tumorilor mamare este în creştere şi la care mamografia nu are valoare) şi în toate cazurile de incertitudine mamografică. Ecografia musculoscheletală este în plină dezvoltare ca prim pas, înainte de recomandarea unui examen prin rezonanţă magnetică. Ecografia Doppler furnizează informaţii despre fluxul arterial (drept pentru care este indispensabilă înainte de a recomanda o angiografie) şi venos, precum şi a vascularizaţiei din ţesuturile moi inflamate. Ecografia, oferind imagini în timp real, permite radiologului efectuarea unor manevre minim invazive, cum ar fi biopsia. Biopsia mamara ecoghidată este cea mai utilă metodă de diagnosticare histopatologică a tumorilor mamare. Tot prin ghidaj ecografic pot fi aspirate chisturile mamare voluminoase complicate prin inflamaţie sau hemoragie.

  • Furunculul

    Furunculul este o afecţiune a pielii care are drept cauză infecţia foliculilor de păr, ce are ca rezultat acumularea locală de puroi şi ţesut necrotic. Mai multe furuncule alăturate pot conflua între ele conducând la formarea de carbunculi. Furunculele se prezintă că noduli cutanati cu conţinut purulent, calzi la atingere şi extrem de dureroşi. În centrul furunculului se poate observă un punct alb sau gălbui prin care se se poate drena spontan puroi. La unele persoane apariţia furunculelor poate fi precedată de senzaţie de mâncărime locală.

    Localizarea cea mai frecventă a furunculelor se face la nivelul spatelui, abdomen, axile, umeri, faţă, nas, coapse şi fesier dar pot apare şi în alte zone.

  • Hemoroizi

    Hemoroizii sunt dilataţii venoase localizate la nivelul canalului anal, responsabile pentru durere, sângerări şi un disconfort permanent. Aceştia evoluează în timp, devin astfel din ce în ce mai mari şi se vizualizează ca perniţe roşii-violacee la nivelul orificiului anal.

     

  • Hipotiroidia

    Hipotiroidia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni tiroidiene caracterizată prin secreţia scăzută sau lipsa hormonilor tiroidieni. Această boală poate afecta toate vârstele, incidenţa maximă fiind între 40-60 ani. Hipotiroidia este mai frecventă la sexul feminin şi poate afecta nou-născuţi, copii, adolescenţi, vârstnici, fiecare grupă de vârstă având particularităţile ei.

  • Lipomul

    Lipomul, cea mai comună formaţiune benignă a ţesutului celular, reprezintă o proliferare a celulelor ţesutului adipos într-o capsulă fibroasă şi subţire, ce se găseşte, de obicei, chiar sub piele. Acestea se află, de cele mai multe ori, la nivelul trunchiului, gâtului, șoldurilor, părţii superioare a braţelor sau axilă, dar pot apărea oriunde la nivelul corpului. 

  • Litiaza urinară

    Litiaza urinară este apariţia patologică a calculilor în interiorul căilor urinare şi poate fi litiaza căii urinare superioare: litiaza renală şi ureterală sau litiaza căii urinare inferioare: vezica urinară, uretră.

  • Polipii colonici

    Polipii colonici reprezintă tumori benigne sub forma unor excrescenţe de ţesut care apar la nivelul intestinului gros. Anumite obiceiuri alimentare, printre care o dietă bogată în grăsimi şi săracă în fructe şi legume şi de asemenea, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, obezitatea, cresc riscul de apariţie a polipilor colonici. Rectocolita ulcero-hemoragică şi boala Crohn (boli inflamatorii cronice intestinale) cresc şi ele riscul de apariție a polipilor colonici.

  • Prostata

    Prostata este un organ glandular ce este dezvoltat sub influența testosteronului și este situat sub vezica urinara, fiind străbătut de uretra prostatică. În mod normal, aceasta are forma unei castane cu diametrul de 3-4 cm și, de obicei, este alcătuită din doi lobi.

  • Radiologie

    Radiologia este o ramură a medicinii care foloseşte aparate care cu ajutorul razelor X, a ultrasunetelor şi a câmpului magnetic emit imagini atât ale organelor interne cât şi ale structurilor osoase şi musculare. Examenul imagistic şi radiologic este indispensabil pentru diagnosticarea majorităţii afecţiunilor. 

    Radiologia poate fi împărţită în mai multe subspecialităţi: diagnostică, intervenţională și terapeutică.

    În activitatea de zi cu zi, medicul clinician solicită de obicei mai multe tipuri de examene radiologice: radiografie standard, ecografie, tomografie computerizată sau rezonanţă magnetică, în funcţie de suspiciunea diagnostică, motiv pentru care acesta trebuie să cunoască foarte bine avantajele şi limitele fiecărei metode imagistice.

    Diagnosticul radiologic şi imagistic este adaptat fiecărui pacient în funcţie de vârsta acestuia, sex, funcţia renală pentru a obtine imagini de cea mai înaltă calitate, necesare unui diagnostic de acurateţe.

    Echipamentele radiologice, din ce în ce mai sofisticate şi în continuă dezvoltare, permit un diagnostic clar, evitând expunerea la radiaţii, mai ales în cazul copiilor, prin utilizarea ecografiei sau a rezonanţei magnetice.

    Uneori, efectuarea unui examen radiologic de calitate impune sedarea sau anestezia pacientului (în cazul copiilor mici, a adulţilor agitaţi sau claustrofobi), caz în care medicul anestezist monitorizează confortul şi siguranţa bolnavului.

  • Rezonanţa magnetică

    Rezonanţa magnetică este o metodă imagistică care utilizează câmpul magnetic pentru a alinia protonii care apoi sunt bombardați cu unde de radiofrecvență. Este o metodă neinvazivă, neiradiantă ce oferă cele mai fine detalii ale țesuturilor moi și structurilor osteoarticulare ale corpului.

    Rezonanța magnetică s-a dezvoltat mult în ultimii ani de la tehnologia 3D, spectroscopie, tractografie, până la magneți de 3 tesla și 7 tesla. Dezavantajul acestei metode rămâne că pacientul trebuie să tolereze pentru o perioadă de 15-20 minute (per segment) zgomotul aparatului (exista muzică ce favorizează relaxarea pacientului) și faptul că trebuie să rămână complet imobil într-un spațiu limitat. Cea mai mică mișcare a pacientului în timpul examinării determină artefacte de mișcare și face imposibilă interpretarea. Astfel va fi nevoie de repetarea unei secvențe, fapt ce duce la prelungirea examinării.

    Rezonanța magnetică este metodă imagistică de cea mai mare acuratețe în diagnosticarea afecțiunilor articulare, relevând structuri fine cum ar fi tendoane, ligamente, cartilaj articular, meniscuri, motiv pentru care este des solicitată de către medicul specialist ortoped și reumatolog. Este la fel de utilă și pentru medicul specialist neurolog fiind o metodă capabilă să vizualizeze structuri cerebrale și spinale cum ar fi nervul optic și ceilalți nervi intracranieni. Se folosesc protocoale dedicate fiecărui organ și afecțiuni în parte, antene speciale. Examinarea propriu-zisă este efectuată de tehnicieni special pregătiți, iar interpretarea o face medicul radiolog care elaborează un raport scris în 24-48 ore. În camera magnetului nu se intră cu nici un obiect metalic.

    Contraindicații la examinarea IRM o au gravidele în primele trei luni de sarcină, pacienții cu pace-maker și implant cochlear. Nu au contraindicații pacienții cu diverse proteze manufacturate din metale speciale ce nu interferă cu câmpul magnetic. Rezonanța magnetică este în momentul acesta cea mai bună metodă imagistică pentru depistarea cancerului de sân. Aceasta este din ce în ce mai folosită și în diagnosticul prenatal al malformațiilor fetale (în special pentru malformații cerebrale).

    Rezonanța magnetică este o metodă imagistică de top, aflată în plină dezvoltare.

  • Sindromulul de citoliză hepatică

    Sindromulul de citoliză hepatică reprezintă distrugerea celulelor hepatice caracterizată prin creșterea nivelului transaminazelor serice (TGP şi TGO).

  • Tomografia computerizată (CT)

    Tomografia computerizată (CT) este o metoda neinvazivă ce foloseşte raze X pentru a vizualiza organele interne dar şi structurile osoase. Aparatele noi de înaltă rezoluţie sunt capabile să producă mai multe imagini (16, 64, 320...) la o singură rotaţie a tubului. Aceasta permite radiologului să obţină din ce în ce mai multe detalii ale unor structuri de mici dimensiuni, să realizeze reconstrucţii tridimensionale (3D) sau reconstrucţii bidimensionale în alt plan decat cel al achiziţiei. Timpul unei examinari s-a redus semnificativ prin folosirea aparatelor multislice, ceea ce favorizează utilizarea acestei metode la copiii cooperanţi, evitându-se astfel sedarea.

    CT-ul rămâne metoda de elecție pentru explorarea pulmonară. Un avantaj major al CT-ului este faptul că oferă informații despre țesuturile moi, a structurilor osoase și vaselor sanguine în același timp, printr-o singură examinare. Ca examinare, este mai puțin sensibilă la mișcarea pacientului.

    Angiografia CT a arterelor periferice sau coronare înlocuiește cu success angiografia clasică, nefiind o metodă invazivă.

    Computer tomografia oferă imagini în timp real și poate fi folosită pentru ghidarea unor manevre minim invazive (biopsii, aspirare). Un diagnostic corect înlocuiește explorarea chirurgicală sau biopsia chirurgicală. CT-ul este o examinare utilă în diagnosticarea anomaliilor coloanei vertebrale, a celorlalte structuri osoase, articulare, a organelor abdominale, pelvine, pulmonare și cerebrale. Este o metodă de elecție pentru litiaza aparatului urinar și pentru evidențierea calcificărilor din părtile moi. Se folosesc protocoale speciale pentru fiecare zona examinată, adaptate la vârsta și talia pacientului. Se administrează substantă de contrast iodată intravenos, la nevoie, pentru a delimita structurile anatomice, de aceea este important ca pacientul să nu fie alergic la iod, dacă este femeie - să nu fie însarcinată, să nu sufere de o boală tiroidiană sau insuficiență renală.

    Examinarea CT se efectuează după un repaus alimentar de cateva ore. Pot apărea reacții adverse la substanța de contrast iodată cum ar fi: alergia, greața, voma, hipotensiunea arterială.

  • Varice

    Varicele sunt dilataţii venoase ce apar predominant la nivelul membrelor inferioare, din cauza poziţiei verticale adoptată de mare majoritate a persoanelor care sunt nevoite să muncească în picioare.
     

  • Chestionar satisfacție

    Ai fost pacientul nostru? Părerea ta contează pentru noi. Completează formularul de satisfacție adresat pacienților și noi vom avea o vedere de ansamblu a ceea ce trebuie sa imbunătățim.

    Detalii
  • Dicționar medical

    Pentru a putea ințelege termenii medicali mai bine vizualizați dicționarul nostru.

    Detalii
  • Program

    • Luni - Vineri
      08.00-21.00
    • Sambăta
      08.00-15.00
    • Spital
      Program permanent cu 2 linii de gardă în specialitățile chirurgie generală și anestezie, terapie intensivă.